La ultima ședință de guvern, săptămâna trecută, joi, premierul Marcel Ciolacu anunța cabinetul: „Până la 31 august trebuie să finalizăm renegocierea PNRR. Toți miniștrii care coordonează reforme trebuie să facă un efort pentru a regândi priorități și a reajusta proiecte. Nu vom avea concedii, suntem într-o cursă contratimp să accesăm toți banii europeni disponibili”.
Dar ”accesarea tuturor banilor europeni” e mult mai complicată – pe lângă renegocierea PNRR, pe care multe alte state au finalizat-o, Guvernul României are mari restanțe în atingerea țintelor deja negociate.
La jumătatea anului 2023, sunt neîndeplinite 30 dintre cele 49 de jaloane ce trebuiau atinse în primele 2 trimestre ale anului. Toate aferente cererilor 3 și 4 din PNRR.
Ce (mai) e de negociat în PNRR
Revenind la avertismentul premierului Ciolacu, renegocierea PNRR vizează două mari capitole:
- Introducerea componentei REPowerEu, care ar aduce un plus 1,4 miliarde de euro pentru finanțarea de proiecte în domeniul energetic.
- Planul privind reducerea alocării PNRR. Această ajustare (minus 2 miliarde euro din componenta granturi) este un efect al performanței economice înregistrate pe hârtie de România.
MIPE ar fi dorit inițial să renegocieze la pachet și noi standarde de cost ale investițiilor, ca efect al creșterii prețurilor la materii prime și materiale, dar Comisia a refuzat, spunând că discuții de acest gen vor fi purtate punctual, de la caz la caz, iar asta nu va conduce la creșterea alocărilor.
Ce a solicitat Comisia, ce au făcut guvernele României
Cum ambele probleme care vizează modificări PNRR au fost transmise de mult timp autorităților române, recomandarea Comisiei Europene a fost ca planurile de modificare să fie transmise la Bruxelles până la sfârșitul lunii aprilie 2023, pentru ca procesul de analiză și aprobare să poată fi finalizat tot anul acesta.
România însă a avut alte priorități - PNL și PSD se pregăteau de rotația guvernamentală. În consecință, niciunul dintre cele 2 planuri nu au fost depuse oficial la Bruxelles, deși discuții informale au avut loc, în special pe componenta RePowerEU.
Ministrul Marcel Boloș, la acea dată ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a compilat în primăvară un program RepowerEU similar ”PNRR” înaintat Comisiei de fostul premier Ludovic Orban, adică a adunat de la ministere propuneri de proiecte/investiții, lista acestora fiind discutată, informal, cu conducerea SG Recover – task force-ul pentru România.
În discuțiile informale, oficialii Comisiei au respins majoritatea propunerilor și au sugerat Guvernului să aloce majoritatea banilor proiectelor de reabilitare energetică a clădirilor.
În ciuda acestor recomandări, România încearcă și azi să meargă mai departe, fără șanse, tot cu canalele de irigații propuse de Petre Daea (”reconvertite” ecologic cu plasarea de panouri solare peste acestea pentru producere de energie verde) și cu finalizarea hidrocentralelor construite în arii protejate.
Noi obstacole în calea cererii de plată trei
Potrivit Ghidului Comisiei pentru ajustarea planurilor de reziliență, dacă aceste două planuri nu sunt trimise la Bruxelles până la finalul lunii august – atenție, într-o formă agreată la nivel tehnic – Comisia nu mai garantează nicio plată în cursul anului 2023.
Actualul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, spunea după audierea din comisiile parlamentare, în iunie, că speră ca până la finalului lunii iunie să se încaseze banii din a doua cerere de plată din PNRR și că dorește ca cerea a treia să fie transmisă în luna iulie.
A treia cerere de plată oricum nu poate fi depusă până ce CCR nu se pronunță pe noua lege a pensiilor speciale – jalon ”roșu” pentru această a treia cerere. Și nici atunci plata efectivă a banilor nu este garantată pentru că, până acum, Comisia nu a anunțat dacă această lege îndeplinește standardele Bruxelles.
Restanțe din ce în ce mai greu de rezolvat în timp util
Revenind la restanțe, situația cererilor de plată 3 și 4 este din ce în ce mai complicată din cauză că se adună restanțe la ținte și jaloane.
Două reforme majore ce trebuiau făcute în prima jumătate a anului nu s-au realizat: noua Lege a Pensiilor și noua Lege a Salarizării. În legătură cu acestea, noul ministru al Muncii a anunțat sâmbătă că săptămâna viitoare începe discuțiile cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială.
Mai lipsesc două reforme: modificarea Codului Fiscal și noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, despre care s-a anunțat că dezbaterile încep abia în toamnă deși trebuia aprobat în primăvară.
Citeşte mai departe analiza PNRR – realitatea de la București vs. cea de la Bruxelles: 2023 – jumătate de an pierdut în implementarea și absorbția banilor pe Curs de Guvernare