Moody’s şi-a redus perspectiva privind ratingul de credit al SUA de la „stabilă” la „negativă” invocând deficite bugetare mari şi o scădere a accesibilităţii datoriilor, o mişcare care a atras critici imediate din partea administraţiei preşedintelui Joe Biden.
Măsura vine după o reducere a ratingului suveran de către o altă agenţie de rating, Fitch, în acest an, care a avut loc după luni de blocaj politic în jurul plafonului datoriei SUA.
Cheltuielile federale şi polarizarea politică au reprezentat o preocupare din ce în ce mai mare pentru investitori, contribuind la o vânzare care a dus preţurile obligaţiunilor guvernamentale americane la cele mai scăzute niveluri din ultimii 16 ani.
„Este greu să nu fii de acord cu raţionamentul, fără nişte aşteptări rezonabile pentru consolidarea fiscală în curând. Deficitele vor rămâne mari... şi, pe măsură ce costurile cu dobânzile ocupă o parte mai mare din buget, povara datoriei va continua să crească”, a declarat Christopher Hodge, economist şef pentru SUA la Natixis.
Agenţia de rating a declarat într-un comunicat că „polarizarea politică continuă” în Congres creşte riscul ca parlamentarii să nu poată ajunge la un consens asupra unui plan fiscal pentru a încetini scăderea accesibilităţii datoriilor.
„Orice tip de răspuns politic semnificativ pe care l-am putea vedea legat de această putere fiscală în scădere probabil că nu se va întâmpla până în 2025, din cauza realităţii calendarului politic de anul viitor”, a declarat într-un interviu William Foster, vicepreşedinte senior la Moody's.
Moody's este ultima dintre cele trei mari agenţii de rating care au menţinut un rating de top pentru guvernul SUA. Fitch şi-a schimbat ratingul de la triplu-A la AA+ în august, alăturându-se S&P care are un rating AA+ din 2011.
Deşi şi-a schimbat perspectiva, indicând că este posibilă o retrogradare pe termen mediu, Moody's şi-a afirmat ratingurile pe termen lung şi senior negarantate la „Aaa”, invocând creditele şi punctele forte economice din SUA.
Imediat după comunicatul Moody's, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că schimbarea este „încă o consecinţă a extremismului şi a disfuncţiei republicane din Congres”.