Președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a anulat, vineri, procedurile de achiziție publică pentru implementarea proiectului „Platforma Națională de Interoperabilitate”, după identificarea unor nereguli care ar putea genera un blocaj juridic.
Decizia vine la scurt timp după demiterea fostului președinte al ADR, Dragoș Cristian Vlad, schimbare prezentată de ministrul Economiei, Irineu Darău, drept un „reset” necesar la conducerea instituției. Darău a spus atunci că digitalizarea României nu mai poate continua „cu frâna de mână trasă” și a invocat, printre probleme, platforme publice cu erori, blocaje la sisteme esențiale și achiziții mari pornite fără bază legală.
Potrivit ADR, noul președinte al instituției a emis Decizia nr. 287/15 mai 2026, prin care au fost anulate procedurile de achiziție aferente proiectului PNI.
Autoritatea spune că procedura fusese lansată prematur, fără îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege. Mai exact, la data publicării anunțului, 10 februarie 2026, nu exista o hotărâre de Guvern privind necesitatea și oportunitatea cheltuielilor de investiții pentru proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”.
ADR susține că acest act era obligatoriu pentru a deschide dreptul legal de efectuare a cheltuielilor din bugetul public și pentru a valida oportunitatea investiției.
În lipsa hotărârii de Guvern pentru aprobarea notei de fundamentare, Autoritatea afirmă că nu ar fi putut semna legal contractul de achiziție cu eventualul ofertant declarat câștigător. Instituția invocă în justificare sa prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Un proiect-cheie pentru digitalizarea statului
Platforma Națională de Interoperabilitate este unul dintre cele mai importante proiecte de digitalizare a administrației publice. ADR o descrie ca fiind depășită, ca impact asupra cetățenilor și infrastructurii statului, doar de Cloud-ul Guvernamental.
Miza proiectului este ca sistemele informatice ale instituțiilor publice să poată comunica între ele, astfel încât cetățenii și firmele să nu mai fie obligați să ducă aceleași documente sau informații de la o instituție la alta.
În anunțul de început al proiectului, ADR arăta că PNI ar trebui să permită interconectarea sistemelor IT publice, consolidarea activelor digitale și reutilizarea datelor. Cetățenii ar urma să furnizeze statului datele o singură dată, iar instituțiile publice să le poată reutiliza pentru furnizarea serviciilor.
Potrivit informațiilor publicate anterior în SEAP și citate de presa economică, licitația pentru PNI avea o valoare de aproximativ 123 de milioane de lei, adică circa 24 de milioane de euro. Platforma ar urma să permită schimbul automat și securizat de date între instituții precum ANAF, Evidența Populației, Cadastru sau sistemul de sănătate.
Licitația va fi reluată
ADR susține că proiectul nu este abandonat, ci că procedura va fi reluată după îndeplinirea tuturor pașilor legali.
„Platforma Națională de Interoperabilitate reprezintă un proiect de digitalizare a administrației depășit doar de Cloud-ul Guvernamental ca impact asupra cetățenilor și infrastructurii statului, iar acest proiect nu poate fi demarat fără respectarea întru totul a legislației. În momentul în care toți pașii obligatorii impuși de actele normative în vigoare vor fi îndepliniți, procedura de licitație publică va fi reluată”, a transmis Autoritatea.
Cum arată primul complex balnear construit de la zero în ultimii 35 de ani, în România. Prețuri și dotări (Foto)
S-a stabilit finala de la Roma
România, printre țările cu cea mai mare creștere a numărului de persoane ultrabogate în ultimii 5 ani
După discuțiile cu Xi, Trump spune că își pierde răbdarea cu Iranul
