Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea de modificare a celebrei OUG nr. 186/2022 privind contribuţia de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de ţiţei, gaze, cărbune şi rafinare. Modificările privesc o prevedere care afecta OMV Petrom și scutirea de la plata taxei a companiilor care nu au avut activitate în domeniile vizate în perioada 2018 -2021.
Legea va merge la Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la 3 zile calendaristice de la publicare.
Eliminarea primei variante a suprataxei pentru OMV Petrom a fost decisă în parlament săptămâna trecută, după ce președintele Iohannis a întors legea de la promulgare, motivând prin faptul că textul conține neclarități care ar putea genera situații de nerespectare a legislației europene.
Potrivit Profit. ro, parlamentarii s-au mişcat extrem de repede, în condiţiile în care termenul de declarare şi plată a contribuţiei de solidaritate este 25 iunie.
Varianta care a fost adoptată impune o taxă în sumă fixă pe ţiţeiul prelucrat în rafinării, care va fi datorată doar de către companiile care practică concomitent activităţi de extracţie şi de rafinare a ţiţeiului. Singura companie din România aflată în această situaţie este OMV Petrom.
″Marjele de rafinare în perioada de aplicare a OUG nr. 186/2022 sunt superioare unor marje obţinute în condiţii normale de piaţă. Deşi în anul 2023 se estimează că marjele vor scădea, ele vor fi în continuare superioare unor marje obţinute în condiţii normale de piaţă, activitatea de rafinare nefiind însă impozitată suplimentar″, a argumentat coaliţia introducerea noii taxe.
Taxa va fi de 350 lei pe tona de ţiţei procesat în activitatea de rafinare. OMV Petrom a procesat anul trecut 4,241 milioane tone de ţiţei şi condensat la rafinăria Petrobrazi, potrivit raportului său anual pe 2022, din care ar rezulta o obligaţie de plată la bugetul de stat de peste 1,48 miliarde lei.
Cifra este mult sub estimările în cazul primei variante de calcul - care prevedea calculul contribuției de solidaritate în cazul în care activităţile vizate ar fi avut o pondere de cel puţin 75% în cifra sa de afaceri. Mai exact, în prima variantă de calcul al taxei, OMV Petrom ar fi urmat să plătească între minimul 3 miliarde de lei și maximum circa 5 miliarde de lei.
De altfel, prevederile care au făcut obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis vizau tocmai ″forţarea″ acestui procent de 75%.
În forma finală a fost introdusă şi prevederea potrivit căreia contribuţia de solidaritate nu este datorată de către companiile care nu au avut producţie în sectoarele vizate de aceasta în perioada 2018-2021.
Astfel, au fost scutiţi de supraimpozitare concesionarii perimetrului offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră, unde producţia a început în vara anului trecut. După cum a relatat Profit.ro, cei trei concesionari, Black Sea Oil&Gas (BSOG), Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia au contestat deja în instanţă contribuţia de solidaritate, reclamând neconstituţionalitatea ei.
În plus, ambasadoarea SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, i-a transmis premierului Ciucă, în cadrul unei întâlniri la care s-a discutat şi despre investiţiile energetice din Marea Neagră, că investitorii au nevoie de ″impozitare stabilă, previzibilă şi transparentă″.