"Industria cărnii se teme doar de presă, nu şi de autorităţi" - interviu DW despre situaţia românilor exploataţi în abatoarele din Germania

"Industria cărnii se teme doar de presă, nu şi de autorităţi" - interviu DW despre situaţia românilor exploataţi în abatoarele din Germania

Abatoarele revin în atenţia opiniei publice, după ce un nou focar de COVID-19 a apărut în Saxonia Inferioară. Daniela Reim este consilieră în cadrul unui proiect guvernamental şi cunoaşte situaţia românilor din zonă.

La centrul pentru consilierea angajaţilor mobili din Oldenburg (Beratungsstelle für mobile Beschäftigte Oldenburg) îi ajutaţi, între alții, pe cei care lucreză în industria cărnii. Mulţi dintre aceştia se află acum în carantină. Care este situaţia lor? Locuiesc în continuare în spaţii ultra-aglomerate? Primesc alimentele necesare?

În acest moment, există cazuri de corona în două abatoare: la Weidemark în Sögel (112 cazuri confirmate până pe 8 octombrie) şi la Vion în Emstek (cu 86 de persoane testate pozitiv până pe 8 octombrie).

ADVERTISING

La Weidemark autorităţile locale din Emsland au decis ca activitatea să fie complet sistată la sfârşitul săptămânii, ceea ce înseamnă că circa 2.000 de angajaţi vor fi trimişi în carantină.

La Vion, unde lucrează circa 1.100 de persoane, s-a renunţat complet la sacrificare, rămânând doar tranşatul şi împachetatul. În aceste două abatoare, cei mai mulţi angajaţi la firme subcontractoare provin din România şi au fost parţial trimişi în carantină.

Majoritatea trăieşte în spaţii de cazare aglomerate, puse la dispoziţie de angajatori, iar alimentarea lor este mai degrabă precară şi trebuie asigurată mai mult de muncitori.

ADVERTISING

Sunt des întrebată dacă perioada de carantină este remunerată, pentru că unii dintre angajaţi au avut experienţe neplăcute în trecut.

De la 1 ianuarie 2021, subcontractorii ar trebui să dispară din industria cărnii. Constataţi, în activitatea dumneavostră de consiliere, tendinţa de a implica mai mult companiile de intermediere a forţei de muncă, pentru a înlocui eventual firmele subcontractoare (persoanele angajate temporar de firmele de intermediere nu au aproape niciun fel de drepturi - n.red.)?

În ultimii ani, am criticat şi ridiculizat des contractele oferite de subcontractori. Au existat corecturi estetice, care nu făcut decât să atenueze oarecum situaţia inumană în care se află angajaţii firmelor subcontractoare.

ADVERTISING

Prin urmare, consider că este corect că guvernul federal vrea să elimine acest tip de contracte din industria cărnii.

Personal, consider că este singura cale de a pune capăt deficienţelor din această branşă.

Controalele autorităţilor de până acum erau ineficiente, pentru că se anunţau în prealabil, iar amenzile atât de nesemnificative, încât firmele le considerau ridicole. Industria cărnii se teme doar de presă, nu şi de autorităţi.

Există angajaţi care ne spun că au fost anunţaţi că vor fi preluaţi direct de firmele mari, de la 1 ianuarie 2020.

Există însă şi companii care nu dau niciun fel de semn că vor schimba ceva la începutul anului viitor. Nu ne rămâne decât să aşteptăm pentru a vedea dacă anumite contracte vor fi transformate în contracte de muncă temporară, intermediată de firme de profil, dat fiind că acest tip de contract urmează a fi eliminat din branşă de abia la 1 aprilie 2021.

Consiliaţi salariaţi din Uniunea Europeană care lucrează în diverse sectoare în Germania. Devin aceştia mai uşor victime ale unor structuri dubioase pe piaţa muncii?

În Germania, est-europenii sunt angajaţi în număr mare, fie că este vorba despre industria cărnii, agricultură, construcţii, şantiere navale sau coletărie. Ei primesc pentru munci dure salarii minime.

Deseori ei renunţă, mai mult sau mai puţin voluntar, la o parte din venitul cuvenit, pentru a nu-şi pierde locul de muncă şi a nu fi nevoiţi să se întoarcă în ţara de origine.

Şi mai grav este că cei mai mulţi dintre ei nu vorbesc limba germană şi nu îşi cunosc drepturile.

Prin urmare, ei sunt exploataţi fără scrupule de angajatori dubioși sau de structuri de tip mafiot.

Atât timp cât diferenţele de salariu între Germania şi ţări precum Bulgaria şi România rămân atât de mari, angajaţii străini din Germania vor accepta condiţii de lucru şi viaţă, care, după standardele actuale, sunt precare şi mizerabile.

În vârstă de 47 de ani, Daniela Reim lucrează de şapte ani în cadrul Centrului de Consiliere pentru Angajaţii Mobili (Beratungsstelle für mobile Beschäftigte) din Oldenburg, Saxonia Inferioară. Organizaţia susţinută de Bildungsvereinigung Arbeit und Leben Niedersachsen se ocupă de problemele angajaţilor străini de la firmele subcontractoare.

Alina Kühnel

Citește și:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇