Haosul decizional al autorităților, în privința gestionării programului Rabla, afectează nu doar companiile din sectorul auto și consumatorii, ci și statul român, care riscă pierderi economice însemnate și ratarea obiectivelor de sustenabilitate, avertizează Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).
”După suspendarea inițială a programului, au urmat luni de ezitări, declarații publice contradictorii și anunțuri neoficiale, fără decizii implementate și fără consultarea reală a experților din industrie. Acest haos decizional afectează nu doar companiile din sectorul auto și consumatorii, ci și statul român, care riscă să devină principalul pierzător prin pierderi economice și ratarea obiectivelor de sustenabilitate.
Este esențial să subliniem faptul că, în această perioadă de la instalarea noului Executiv, autoritățile nu au manifestat o reală dorință de consultare a specialiștilor din industria auto și a asociațiilor de profil, precum APIA, pentru identificarea unor soluții practice, eficiente”, subliniază reprezentanții asociației de profil.
- Rabla nu moare în 2025. Ministrul Mediului anunță că a salvat parțial programul auto (Video)
- Programul Rabla 2025 - Lansarea depinde de pachetul 2 de măsuri fiscale. Casa Verde ar putea fi finanțată din PNRR
Potrivit sursei citate, fără Programul Rabla, statul își sabotează propria economie și creează confuzie și frustrare în rândul beneficiarilor.
”Suspendarea Rabla Auto 2025 vine după o întârziere record în lansarea programului - de peste 5 luni - și o etapizare haotică a sesiunilor, care a creat confuzie, frustrare și incertitudine în rândul beneficiarilor. Anunțul suspendării, făcut cu mai puțin de 24 de ore înainte de demararea etapei destinate persoanelor fizice, compromite încrederea în continuitatea și predictibilitatea politicilor publice din România.
Analiza APIA asupra impactului unei posibile anulări a programului, bazată pe datele de piață, pe evoluția Rabla din ultimii ani și pe creșterea valorii ecotichetelor anunțate pentru 2025, arată că programul Rabla Auto reprezintă atât un instrument crucial în procesul de reducere a poluării și de creștere a siguranței în trafic, prin casarea a peste 1.010.000 de vehicule vechi în cei 20 de ani de funcționare, cât și un vector de dezvoltare economică”, se menționează în comunicat.
Calculele APIA relevă faptul că, în 2024, statul român a investit 288 de milioane de lei în 'Rabla Plus', dintr-un buget total de un miliard de lei, care nu a fost epuizat, dar a încasat peste 664 de milioane de lei doar din TVA aferent celor 10.707 de autoturisme electrice finanțate, respectiv 1.493 de autoturisme plug-in hibrid.
Astfel, a rezultat un câștig net de 375 de milioane de lei, fără includerea altor venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă.
În paralel, prin 'Rabla Clasic', statul a oferit 300 de milioane de lei sub formă de subvenții pentru 17.534 de autoturisme și a încasat, în schimb, aproximativ 355 de milioane de lei din TVA, cu un câștig net de peste 55 de milioane de lei.
Pe ansamblu, doar din TVA generată de cele două programe, fără a include alte venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă, statul a încasat peste un miliard de lei.