În cele şase zile de închidere a Turnului Eiffel s-au pierdut între unu şi două milioane de euro, închiderea fiind cauzată de o grevă a angajaţilor nemulţumiţi de gestionarea obiectivului.
De luni până sâmbătă inclusiv, în timpul vacanţelor şcolare de iarnă din Franţa şi cu cinci luni înainte de Jocurile Olimpice (26 iulie-11 august), aproximativ o sută de mii de vizitatori (între 15.000 şi 20.000 pe zi) nu au putut să urce în „Doamna de Fier”, din cauza grevei sindicatelor CGT şi FO.
Sindicatele au pus sâmbătă capăt mişcării de protest, una dintre cele mai lungi din istoria sa recentă, făcând posibilă redeschiderea monumentului emblematic duminică.
Sete, societatea care gestionează monumentul parizian, a "reînnoit scuzele" faţă de cei 100.000 de vizitatori nemulţumiţi că nu au putut intra şi care vor fi "despăgubiţi automat şi complet cât mai curând posibil".
Acordul de încheiere a grevei prevede includerea angajaţilor într-o monitorizare a modelului economic şi a activităţii obiectivului, în cadrul unei instanţe reunite la fiecare şase luni, transmite AFP.
Aceste reuniuni ar urma să permită în special monitorizarea modificării contractului dintre Sete şi primăria Parisului.
Modificarea trebuie depusă în mai la consiliul din Paris. Acesta prevede o creştere cu 20% a taxelor de intrare, dar şi 145 de milioane de euro în investiţii suplimentare pentru lucrări de întreţinere a monumentului, inclusiv continuarea celei de-a 20-a operaţiuni care vizează revopsirea completă a turnului, inaugurat acum 135 de ani.
Bilanţul economic al Turnului Eiffel, care în 2023 a revenit la o frecvenţă mai mare decât era înainte de pandemia de Covid, cu 6,3 milioane de vizitatori, a fost slăbit de deficite de aproximativ 130 de milioane de euro în cei doi ani de criză sanitară (2020 şi 2021).