Măsurile de austeritate – considerate „esențiale” de către ministrul de finanțe Alexandru Nazare pentru a asigura sustenabilitatea fiscală și echitatea – revin în România, pe fondul unui deficit bugetar record, amintind de criza care a dus la prăbușirea guvernelor din întreaga Europă în urmă cu peste un deceniu.
Nazare a declarat pentru Financial Times că un prim set de creșteri de taxe și înghețări ale cheltuielilor a intrat în vigoare la 1 august, iar alte două pachete sunt planificate pentru finalul acestui an, în pofida protestelor alimentate parțial de opoziția de extremă dreapta.
„Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală, cât și echitatea”, a spus el, subliniind că guvernul de coaliție este hotărât să adopte toate măsurile necesare.
Cu un deficit public de 9,3% din PIB în 2024 - cel mai mare din Uniunea Europeană și mult peste plafonul de 3% prevăzut de regulile fiscale ale blocului comunitar - România se confruntă cu o situație bugetară gravă. Fostul guvern a evitat adoptarea oricăror măsuri de austeritate înainte de alegerile de anul trecut.
Amintirea austerității este încă puternic nepopulară, după ce, în urma crizei datoriilor suverane, România a aplicat unul dintre cele mai dure seturi de tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe din Europa. În 2012, guvernul de la București s-a prăbușit în urma protestelor anti-austeritate, o soartă similară cu cea a executivelor din Grecia, Portugalia și Irlanda.
De această dată, guvernul intenționează să eșaloneze măsurile. Totuși, sute de protestatari au ieșit în stradă la București și în alte orașe în această vară, liderul partidului de extremă dreapta AUR, George Simion, cerând alegeri anticipate și numind guvernul „ilegitim”.
Pachetul din 1 august include majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și creșterea accizelor. Creșterile salariilor și pensiilor din sectorul public sunt înghețate până în 2026. Cele mai dificile măsuri, reforma companiilor de stat și reducerea pensiilor speciale și altor privilegii pentru foști demnitari, sunt încă în curs de negociere.
Nazare a precizat că reforma pensiilor vizează „eliminarea privilegiilor speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată a judecătorilor, care în prezent se pot retrage în jurul vârstei de 45 de ani.
România se confruntă cu fundamente economice fragile: toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat țara la doar o treaptă deasupra nivelului „junk” (nerecomandat pentru investiții), din cauza creșterii rapide a datoriei publice și a inflației ridicate.
PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în al doilea trimestru, iar banca centrală avertizează că ritmul va încetini și mai mult, deoarece inflația o obligă să mențină rata-cheie la 6,5%.
Dificultățile economice au fost amplificate de o criză politică prelungită, după ce, în decembrie, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din cauza suspiciunilor de interferență rusă. Noul guvern a preluat puterea în iunie, în urma victoriei președintelui pro-UE Nicușor Dan la scrutinul repetat. Coaliția de patru partide rămâne însă fragilă, tensiunile între parteneri fiind ridicate.
Un vicepremier a demisionat recent în urma unor acuzații de fraudă, iar Uniunea Salvați România (USR), partid anti-sistem fondat de Dan, s-a opus deciziei de a organiza funeralii de stat pentru primul președinte post-comunist al țării.
Între timp, AUR, clasat pe locul al doilea la alegerile parlamentare din decembrie, a depășit partidele de guvernământ în sondaje, ajungând la aproximativ 40%. Formațiunea capitalizează nemulțumirea publică față de creșterea costului vieții și percepția persistentă că politicienii urmăresc doar propria îmbogățire.
Măsurile controversate care urmează să fie aprobate - reforma pensiilor și guvernanța companiilor de stat, un sector predispus clientelismului - sunt esențiale pentru accesarea fondurilor europene post-pandemie, care trebuie utilizate până la sfârșitul anului viitor.
Luna trecută, Bucureștiul a recunoscut că va pierde aproape un sfert din cele 28,5 miliarde de euro alocate inițial. Până acum, România a accesat mai puțin de 10 miliarde de euro din aceste fonduri.
Nazare a afirmat că partenerii de coaliție sunt pe deplin conștienți de miza acestor reforme: „Păstrarea fondurilor UE disponibile și maximizarea oricăror alte surse europene… nu este o chestiune de stânga sau de dreapta, este o opțiune strategică ce stimulează dezvoltarea României.”
Bucureștiul își propune, de asemenea, să accelereze digitalizarea serviciilor publice, să îmbunătățească colectarea taxelor și administrația locală și să vizeze reglementatorii din sectoare precum energia sau telecomunicațiile, pentru reducerea costurilor și creșterea transparenței.
Totuși, ministrul a recunoscut că această agendă de reforme dificile va fi implementată integral abia spre finalul mandatului guvernului, peste trei ani.
Întrebat despre riscul ca tensiunile interne să blocheze aceste eforturi, Nazare a răspuns: „Rămân optimist că această coaliție va funcționa unitar până vom trece cu succes de această perioadă dificilă.”
Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, consideră că teama de a pierde alegerile ar putea menține coaliția unită, dar nu pentru un mandat întreg. „AUR e aproape de 40%, iar fiecare dintre partidele de la guvernare este sub 20%. AUR poate pur și simplu să aștepte. Nu cred că această coaliție poate rezista mai mult de un an.”
Mulți români înțeleg gravitatea situației financiare, dar nu au încredere în guvern și pun la îndoială eficiența măsurilor recente.
„Banii sunt necesari, dar totul s-a scumpit, odată cu creșterea TVA-ului”, a spus Cristina, o ingineră de 49 de ani din București. „Sper să se întâmple ceva cu pensiile speciale, care sunt exagerat de mari și nejustificate.”
Mihai, un muncitor de 53 de ani din București, se întreabă de ce cetățenii trebuie să suporte povara deficitului bugetar: „Dacă eu și alții ca mine ne-am plătit taxele, de unde a apărut gaura? Cineva a greșit. Atunci să plătească acel cineva.”