Preţul uleiului comestibil a fost mai mare cu 49,7% în luna august a acestui an faţă de luna august din 2021, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. În prezent, uleiul de floarea-soarelui, indiferent de brand, în majoritatea cazurilor, costă peste 10 lei/litru în comerţ.
Chiar şi mărcile private de ulei ale retailerilor se apropie de 10 lei/litru, se arată într-o analiză ZF.
Spre exemplu, uleiul de floarea-soarelui marca Proxi a retailerului Profi costă 9,5 lei/litru, potrivit Monitorului Preţurilor.
Cum explică marii producători de ulei acest avans în contextul în care România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE?
„Variaţia preţului uleiului observată în ultimele luni a fost influenţată de mai mulţi factori, dincolo de oferta şi cererea de cereale şi seminţe oleaginoase, inclusiv de inflaţie.
Războiul din Ucraina a dus la limitări logistice şi aprovizionare limitată.
În plus, cererea crescută şi creşterea continuă a costurilor cu energia în Europa, a costurilor de ambalare şi logistică (inclusiv combustibili) s-au tradus în costuri de producţie şi distribuţie mai mari. Toţi aceşti factori combinaţi au influenţat preţurile finale“, au răspuns reprezentanţii companiei Bunge la solicitarea ZF.
Vânzările totale de ulei de consum în 2021 au fost de 1,67 miliarde de lei, conform datelor de la Euromonitor. Bunge este cel mai mare jucător din piaţa de ulei românească după cifra de afaceri de 3 miliarde de lei anul trecut. Compania are în portofoliu mărci ca Floriol, Unisol şi Raza Soarelui pentru piaţa din România şi Ulvex şi Kaliakra pentru piaţa din Bulgaria, unde exportă.
După americanii de la Bunge, cu fabricile din Lehliu (judeţul Călăraşi) şi Buzău, al doilea cel mai mare jucător din piaţa uleiului este Expur, cu fabrica din Slobozia şi pe următorul loc este Prutul, cu fabrica din Galaţi.
„Factorii care au contribuit la creşterea preţului la uleiul de floarea-soarelui sunt: costurile ridicate ale energiei electrice şi gazului, costul ridicat al transportului, la acestea adăugându-se şi creşterile repetate de preţ la toate materialele auxiliare de ambalat. De asemenea, costurile cu forţa de muncă au crescut în ultimul an. Nu în ultimul rând, costul financiar al creditelor, pentru achiziţia de materie primă, a crescut mult în ultimele 12 luni“, au spus reprezentanţii Prutul, companie deţinută de omul de afaceri Marian Andreev.
În funcţie de reţeaua în care este vândut, uleiul de floarea-soarelui Floriol, de exemplu, costă între 12,95 lei/litru şi 13,49 lei/litru, iar uleiul de floarea-soarelui Bunica (brand al Expur) costă 11,39 lei/litru, potrivit Monitorului Preţurilor.
Avem ulei la preţ de Franţa
Preţul uleiului comestibil din România este similar cu cel din Portugalia (2,6 dolari/litru) şi se apropie de cel din Franţa (3,15 dolari/litru), date aferente lunii iunie, disponibile pe site-ul companiei de cercetare şi analiză de piaţă Global Product Prices.
„Au existat, de-a lungul ultimilor ani, mulţi factori care au condus la creşteri de preţuri pentru uleiul îmbuteliat pornind de la seceta severă din anul 2020, războiul din Ucraina şi seceta din Canada în 2021 sau creşterea costurilor de producţie pentru fermieri în anul 2022“, afirmă reprezentanţii Expur.
Conform celor mai recente date ale ZF, francezii de la Expur au cea mai mare capacitate de rafinare din ţară, de 400 - 450 tone/zi, iar reprezentanţii companiei au precizat că nu a avut plafonat prețul pentru energie şi că acesta a crescut cu 140% într-un an.
În 2020, seceta a redus cu 40% producţia totală de cereale a României, până la 19 milioane de tone. Însă în 2021 România a avut o producţie record de cereale şi a obţinut peste 3 milioane de tone de floarea-soarelui, situându-se pe primul loc în UE, conform datelor de la Eurostat.
Deşi pentru România 2021 a fost un an prosper, seceta s-a mutat în Canada şi preţul uleiului la nivel mondial a continuat să crească, dar mai încet, translatând în uleiul îmbuteliat o creştere suplimentară de aproximativ 20% până la finele anului 2021, potrivit reprezentanţilor Expur.
„În 2020, producţiile de seminţe de floarea-soarelui din Bulgaria, România, Moldova, Ucraina şi Rusia au înregistrat scăderi de 10-20%, care, cumulat, au însemnat circa 6 milioane de tone de seminţe de floarea-soarelui (aproximativ 12 % din producţia mondială)“, au adăugat reprezentanţii Expur.
Cât a contat războiul
Războiul din Ucraina a influenţat piaţa prin faptul că această ţară este cel mai mare exportator de ulei de floarea-soarelui din lume. Astfel, reprezentanţii Expur susţin că preţul seminţelor de floarea-soarelui livrate la procesatori s-a dublat în perioada august 2020 - primăvara anului 2021, iar acelaşi trend l-a urmat şi uleiul brut de floarea-soarelui.
„Creşterea de preţ la uleiul îmbuteliat a fost mai înceată decât a seminţelor, totuşi, în vara anului 2021, înregistram deja creşteri de 40-50% faţă de vara anului 2020. (...) Momentul invaziei Ucrainei de Rusia a creat panică printre consumatorii de cereale, seminţe şi uleiuri vegetale, iar imediat după aceea fluxurile de export pe mare au fost blocate.
Dispariţia temporară a Ucrainei ca exportator de ulei brut de floarea-soarelui a avut un efect dublu comparativ cu seceta din 2020.“
După invazia Ucrainei de Rusia, preţul uleiului brut pe pieţele externe atingea 4.000 dolari/tonă, iar pentru seminţele de floarea-soarelui, preţul depăşea 1.250 dolari/tonă în Constanţa, fiind de trei ori mai mare decât în vara anului 2020. „Era momentul când seminţele şi uleiul din România au început să concureze cu consumatorii români, cu consumatori din toată lumea, care până atunci cumpărau ulei din Ucraina. Preţul uleiului îmbuteliat a crescut cu încă 30-35% faţă de ianuarie 2022“, au precizat oficialii Expur.
Reprezentanţii Prutul au spus, la rândul lor, că în ultimele 12 luni, preţul de achiziţie a materiei prime a variat mult, între 500 şi 1.100 dolari/tonă.
Mai mult, reprezentanţii Expur au afirmat că a existat o schimbare a comportamentului de vânzare al fermierilor, ei preferând să întârzie vânzarea seminţelor, aşteptând oportunităţi pentru o valorificare cât mai bună a producţiei, astfel încât să îşi poată acoperi costurile ridicate de producţie pentru 2022, dar şi pe cele de înfiinţare a recoltelor în 2023, care sunt şi mai mari.
„Consecinţa vânzării lente a seminţelor este o acoperire limitată a procesatorilor, cea mai scăzută din ultimii trei ani şi o vulnerabilitate mai mare la incertitudinea şi volatilitatea pieţei“, subliniază reprezentanţii Expur.
Pe de altă parte, reprezentanţii companiei Prutul susţin că producătorii de ulei vegetal îşi fac stocuri de materie primă, însă nu pe termen mediu sau lung, pentru 6 până la 12 luni, deoarece efortul financiar ar fi greu de susţinut pentru a acoperi o perioadă aşa de mare.
„Se achiziţionează o cantitate mai mare de materie primă la recolta de floarea-soarelui, însă, de asemenea, aceasta se achiziţionează şi pe parcursul anului la condiţiile pieţei din acel moment. (…) Odată cumpărată o cantitate de materie primă se şi închid contracte de vânzare ulei pentru acea cantitate, pentru a se evita fluctuaţia preţurilor şi riscurile aferente, întrucât preţurile pot scădea sau creşte“, completează oficiali Prutul.
Reprezentanţii Expur susţin că în continuare rămâne incert şi volatil contextul de piaţă, iar factorul determinat este situaţia din Ucraina.
„Vestea bună este că există o producţie locală şi globală de seminţe de floarea-soarelui suficientă să satisfacă consumul până la recolta viitoare. Dacă situaţia din Ucraina nu escaladează major, vom asista şi la alte corecţii de preţ, aproape de normalitate. O escaladare majoră va antrena variaţii de preţ ale seminţelor de floarea-soarelui, care vor fi translatate la un anumit moment în preţului uleiului îmbuteliat, fără să existe nici un risc de disponibilitate. Va fi suficient ulei pe rafturile magazinelor din România“.
Cel mai exportat produs alimentar
Pe lângă faptul că-şi asigură producţia internă, în 2021, România a exportat grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale în valoare de 1,5 miliarde de euro, acesta fiind şi cel mai exportat produs alimentar, conform datelor de la INS.
Expur: Creşterea preţului uleiului de consum a început cu seceta din anul 2020. Un alt moment semnificativ a fost începutul războiului din Ucraina. Dispariţia temporară a Ucrainei ca exportator de ulei brut de floarea-soarelui a avut un efect dublu comparativ cu seceta din 2020.
Bunge: Cererea crescută de ulei şi creşterea continuă a costurilor cu energia în Europa, a costurilor de ambalare şi logistică s-au tradus în costuri de producţie şi distribuţie mai mari.
Prutul: Costul financiar al creditelor pentru achiziţia de materie primă a crescut mult în ultimele 12 luni. Tot în ultimele 12 luni, preţul de achiziţie a materiei prime a variat mult, între 500 şi 1.100 dolari/tona de floarea-soarelui.