În urmă cu 14 ani își propuneau să-i ajute pe antreprenorii români să acceseze fonduri europene pentru ideile lor, iar astăzi vin cu un proiect și mai îndrăzneț, o platformă prin care orice idee creativă să obțină finanțare prin… crowdfunding.
Este vorba despre Consolid8, o nouă platformă prin care creativii își pot expune ideile de afaceri, iar oamenii din comunitatea lor pot contribui financiar la dezvoltarea proiectului, în schimbul unei recompense ce ar urma să li se ofere dacă proiectul strânge banii necesari lansării.
Consolid8 se bazează pe experiența echipei din spatele platformei fonduri-structurale.ro și reprezintă un fel de hub de finanțare, menit să ofere sprijin și acces la capital pentru toate tipurile de organizații și antreprenori.
Despre potențialul crowdfunding-ului în România, rădăcinile sale istorice și cum mai fac ”rost de bani” antreprenorii din România am vorbit cu reprezentanții platformei, la câteva zile după lansarea Consolid8.
Haideți să vorbim despre crowdfunding ca practică, ce istorie are în România? Suntem obișnuiți sau vine cu noutate și produce scepticism?
Cătălina Azamfirei–Marcu: La nivel istoric există o experiență similară, care a dat și o vorbă celebră: dați un leu pentru Ateneu. Această instituție a fost construită și cu o parte din banii care s-au strâns de la mare public după o tombolă, la care biletul de acces era în valoare de 1 leu. Erau anii 1886-1888.
Ajungem în anii 2013-2014 când apar primele platforme de crowdfunding cu recompense, care se bucură de un succes moderat, dintr-o serie de motive: noutatea de a plăti online, scepticismul tipic al oamenilor față de necunoscuții care îi invită să susțină campanii, comoditatea...
Mulți ani creșterea pieței este destul de firavă. Acum conceptul pare să fie recunoscut, tot mai mulți tineri visează să facă o campanie de crowdfunding.
Există desigur și reversul medaliei, o categorie de public la curent cu acest concept și susținător pasionat de a avea cele mai noi produse propuse prin recompense.
Am întâlnit chiar pe cineva care declarase că fusese susținător în peste 150 de campanii de crowdfunding!
Ce tip de crowdfunding propuneți? Spuneți-ne mai multe despre crowdfunding-ul prin recompense.
Cătălina Azamfirei – Marcu: Conceptul de crowdfunding cu recompense este extrem de generos pentru că pornind cu investiții mici și într-un termen scurt de timp poți testa, valida un concept și mobiliza de la comunitate suma de bani de care ai nevoie.
Se adresează persoanelor care au o idee inovatoare, de a crea, dezvolta în sens larg, un produs sau tip de serviciu. Pe aceștia îi numim inițiatori.
Printr-o campanie de crowdfunding ei pot testa dacă au mobilizat în jurul acestei idei o comunitate de oameni entuziasmați, care vad utilitatea transformării acelei idei în concret și mai mult, vor să fie clienți și să se bucure de utilizarea/experimentarea produsului/serviciului menționat.
În campanie, inițiatorul prezintă produsele pe care vrea să le dezvolte (le vom denumi de acum recompense) și invită membrii comunității sale să aleagă care dintre recompense li se potrivește, în schimbul unei sume de bani.
La sfârșitul duratei campaniei suma de bani propusă spre a fi strânsă poate să se regăsească în contul inițiatorului, dar mai mult, are și o bază de clienți entuziasmați, care au avut încredere să plătească în avans în schimbul recompenselor pe care le vor primi ulterior, la data anunțată de inițiator.
O campanie de crowdfunding e o sursă alternativă de finanțare, când nu ai acces la variantele mai mediatizate. Dar se potrivește mai ales când vrei să strângi o comunitate în jurul ideii tale, ca să te asiguri înainte de a investi în producția ei că există piață.
E un instrument care te ajută să îți faci studiul de piață, să îți cunoști potențialii clienți și da, în cele din urmă să strângi capitalul cu care dezvolți ideea.
Care sunt criteriile de eligibilitate pentru accesul pe Consolid8? De ce ați ales domeniile social și creativ?
Cătălina Azamfirei – Marcu: E mult spus criterii de eligibilitate. Am creat platforma pentru că știm că există o prăpastie privind sursele de finanțare din piață.
De aceea, atât timp cât campaniile propuse au o componentă de antreprenoriat care aduce o schimbare în bine pentru comunitatea lor, acestea sunt binevenite!
Zona de antreprenoriat înseamnă că banii strânși prin campanie se pot rostogoli și multiplica ulterior, pentru a crește ideea inițiatorului.
Punem un accent special pe domeniile creative pentru că sunt cele mai puțin sprijinite în România.
În cazul în care vom primi pe platforma consolid8 campanii cu idei pur caritabile, în care se solicită donații, atunci le vom redirecționa către alte tipuri de platforme dedicate, care sunt specializate.
Ce se întâmplă dacă suma de bani nu se strânge?
Cătălina Azamfirei – Marcu: Folosim în cadrul platformei consolid8 principiul totul sau nimic. Adică, dacă obiectivul de finanțare al unei campanii nu este atins, atunci la sfârșitul acesteia banii sunt returnați automat susținătorilor din campanie.
Motivul este următorul: sfătuim inițiatorul să își calculeze riguros suma pe care vrea să o strângă; dacă nu reușește, înseamnă că nu are banii necesari cu care să dezvolte ideea și să producă recompensele, implicit să le livreze.
Și ar exista un risc prea mare să nu se țină de cuvânt. Prin urmare, este eliberat de promisiunea de a livra, rămâne cu o experiență foarte intensă și extrem de valoroasă de interacțiune cu potențiala sa comunitate.
Cum s-au ”descurcat” cele două campanii care rulează acum pe platformă?
Cătălina Azamfirei – Marcu: A! avem 2 exemple tipice de campanii! Una care a țâșnit ca o racheta, cea a lui Andrei Lasc, care în 5-6 zile și-a atins obiectivul de finanțare. A vorbit foarte clar pe limba comunității sale, pentru „produsul” său, Poevie.
Membrii comunității sale fac parte din generația Y, obișnuiți cu exteriorizarea în online, care își urmăresc cu atenție modelele care îi inspiră și le oferă rapid feedback.
Dacă ne uităm pe pagina de social media pentru Poevie, remarcăm că este deschisă de mai mult de un an, a fost inițial un loc de ”joacă” a lui Andrei, joacă în care s-au prins peste 10.000 de oameni, iar la fiecare postare are reacții numeroase.
Obiectivul de finanțare stabilit de Andrei a fost mai degrabă conservator, nu a vrut să riște nici o clipă. Faptul că la 10 zile de campanie a ajuns la aproape 150% din suma propusă e un semn clar de multă muncă foarte eficientă.
Cea de-a doua campanie, pentru Bucătăria din Dealul Morii, este o campanie extrem de muncită, dar care se adresează unei comunități mai puțin dornice să se exteriorizeze în online.
Echipa Moara de hârtie, care a inițiat-o, reușește de 10 ani să crească cu succes un business de antreprenoriat social la Comana, în Giurgiu. Au pornit de la o pasiune pe care au dezvoltat-o.
Clienții lor sunt familiile cu copii, care au experimentat și învățat la ei, în atelierele de la Moară diverse meșteșuguri. Interacțiunea cu aceștia a fost doar în plan fizic și mult prea puțin o interacțiune în online, căci așa e modelul de business.
Pentru campanie se resimte că echipa Morii ajunge mai greu la miile de părinți care și-au trimis copiii să se bucure și să învețe la Moara de hârtie.
Ca în orice campanie de crowdfunding (în care finanțarea vine de la comunitate) este recomandabil să ajungi să vorbești constant și pe „limba” membrilor comunității tale, să îi implici, să îi asculți și să creezi spațiul în care să vină entuziasmați alături de ideea ta.
Spuneam mai sus despre crowdfunding că este un concept generos. În egală măsură, este despre responsabilitate: inițiatorul își asumă și poartă campania, succesul său este în mâinile sale în proporție de 100%.
Cine sunt românii care susțin astfel de campanii și cotizează pentru proiecte?
Cătălina Azamfirei – Marcu: Clarificare: nu e o cotizare, e o alegere de a susține și de a fi parte din ceva mai mare, alături de alți oameni.
Răspunsul simplu: sunt membrii comunității inițiatorului campaniei.
Ca profil sunt oameni obișnuiți cu shopping-ul online, și cu plata online, care empatizează cu ideea propusă.
Sunt cei care sunt mai degrabă predispuși să acorde încredere, deschiși spre nou și au o stare pozitivă. E foarte ușor să devii susținător dacă alegi să găsești bucurie la ceea ce e în jur.
Aveți o experiență de 14 ani în fonduri europene și acum porniți pe o altă abordare, aceea a crowdfunding-ului. Ce asemănări și diferențe vedeți dintre cele două moduri de finanțare pentru ideile de afaceri?
Raluca Prelucă: În general, crowdfundingul și finanțările europene se pot suprapune și merg mână în mână pentru a sprijini companiile să treacă peste „valea morții” a cash-flow-ului negativ din etapa de dezvoltare a unui nou produs/serviciu.
Finanțările europene sunt utilizabile dintr-un stadiu incipient (chiar de la faza de idee), pe când în cazul crowdfundingului este nevoie ca antreprenorul să aibă deja o comunitate strânsă în jurul lui și un minim prototip pentru produs.
Finanțările europene pot fi utilizate respectând o serie de reguli destul de stricte privind tipurile de cheltuieli eligibile, perioadele în care pot fi utilizați banii și trebuie să urmeze un calendar strict de raportare către finanțator.
Sumele strânse prin crowdfunding pot fi investite cu o mai mare libertate, constrângerile venind în primul rând din partea clienților (susținători) și livrarea recompenselor.
Crowdfundingul ajută mult un antreprenor să își valideze o idee pentru că o astfel de campanie îl pune imediat în contact cu piața căreia i se adresează.
Care a fost cel mai dificil moment în cei 14 ani în domeniu pentru dumneavoastră?
Raluca Prelucă: Momentele dificile în domeniul nostru sunt legate în general de provocările din implementarea proiectelor.
Există o regulă care se aplică în orice proiect, indiferent de modalitatea în care îl finanțezi: începi implementarea cu foarte mult entuziasm și mai devreme sau mai târziu ajungi în „noaptea neagră a proiectului” – un moment în care nimic nu mai pare să funcționeze, în care riscurile se materializează și trebuie să iei decizii dificile care se traduc în costuri mai mari sau întârzieri.
Mi-aduc aminte în special de perioadele în care rambursările de la autorități întârziau foarte mult și antreprenorii pe care îi sprijineam erau în pericol să nu mai poată continua.
Au fost momente disperate când mulți beneficiari de finanțări au ajuns în puncte critice – ONG-uri care sprijineau grupuri vulnerabile concediau oameni, organizații cu tradiție acumulaseră datorii importante și aveau popriri pe conturi pentru că autoritățile întârziau rambursarea cheltuielilor chiar și mai mult de un an.
Am răspuns mereu proactiv la toate aceste provocări și am făcut mereu demersuri și propuneri de soluții pentru autorități pentru deblocarea plăților. Din fericire, în ultimii ani, astfel de situații nu au mai existat.
În cazul publicării reportajul RISE project ne-am suflecat mânecile și ne-am adus arhiva la birou pentru a putea explica pe cifre exacte de ce informațiile prezentate erau eronate și scoase din contextul mai larg.
Domeniul fondurilor europene este foarte complex și foarte complicat de înțeles de cei care nu au experiență în implementarea unor astfel de proiecte, inclusiv unii jurnaliști.
Ne-a dat un pic peste cap să citim reportajul respectiv, dar din fericire, cei care ne cunosc munca, clienții și comunitatea noastră, au fost alături de noi și le mulțumim pentru acest lucru.
Ce înseamnă să faci pionierat în România?
Raluca Prelucă: Ca în orice domeniu, trebuie să faci față la foarte mult provocări, inclusiv să contribui la dezvoltarea cadrului normativ.
Din 2006 transmitem constant analize către autorități cu privire la îmbunătățirea cadrului de implementare a finanțărilor europene (peste 40 de analize) și multe dintre acestea au fost transpuse în normele existente în prezent.
Am învățat foarte multe din proiectele noastre și aplicăm în prezent bunele practici și lecțiile învățate.
Am învățat împreună cu comunitatea fonduri-structurale.ro pe care am consultat-o în foarte multe ocazii și împreună cu aceasta am identificat soluții.
O valoare care ne ghidează este să dăm înapoi comunității împreună cu care creștem, de aceea am creat Gala Fondurilor Structurale, o inițiativă prin care împreună cu Reprezentanța Comisiei Europene am răsplătit eforturile celor care contribuie la dezvoltare implementând proiecte de succes.
Ne-am asumat și rolul promovării binelui într-un domeniu în care în general în media sunt promovate mai degrabă exemplele negative.
La nivel european mecanismele finanțării participative sunt din ce în ce mai prezente, chiar în acest an fiind aprobat un regulament în acest sens. Comisia Europeană va pune din ce în ce mai mult accent pe îmbinarea finanțărilor de tip grant cu cele în care comunitatea este direct implicată. Vor fi sprijinite din ce în ce mai mult inițiativele care demonstrează că sunt dorite și validate în comunitățile pe care le țintesc.
Ce planuri de dezvoltare aveți?
Raluca Prelucă: De când am lansat fonduri-structurale.ro am investit constant în a îmbunătăți instrumentele puse la dispoziția comunității noastre pentru identificarea de noi oportunități de finanțare.
consolid8 face exact acest lucru: acoperă un gol de finanțare existent în prezent și ajută cash-flow-ul antreprenorilor și ne dorim ca acest instrument să crească.
Anul 2021 marchează începutul unei noi perioade financiare la nivel european și vom adapta instrumentele noastre la noile linii de finanțare.
În perioada următoare vom investi în îmbunătățirea experienței utilizatorilor fonduri-structurale.ro, prin dezvoltarea tehnologiei care stă în spatele platformei. În ultimii ani am lucrat cu o serie de start-upuri tech foarte faine, care pot contribui la dezvoltarea produsului nostru.
Acțiunile noastre prezente și viitoare converg către ideea consolidării noastre ca un hub de finanțare, care să ofere sprijin și acces la capital pentru toate tipurile de organizații și antreprenori.
Cătălina este co-fondator și campaign manager consolid8, expert crowdfunding și antreprenor social aspirant. Pasionată de dezvoltarea comunităților prin responsabilitate socială, este profesionist în marketing și comunicare. Din mâinile ei, au ieșit și ies cele mai faine campanii de crowdfunding.
Raluca este co-fondator și community manager @consolid8, partener și consultant senior @fonduri-structurale.ro. Mereu atentă la nevoile comunității de antreprenori, Raluca are experiență ca specialist în finanțare pentru investiții care vizează întreprinderi, start-up-uri, inovare și ONG-uri din 2010.
Citește și:
