Premierul Ilie Bolojan nu a luat încă o decizie privind salariul minim, însă, „în principiu”, acesta nu va crește, a anunțat joi purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. PSD este însă categoric şi spune că nici nu se pune problema să nu avem o nouă majorare. Asta în condiţiile în care deja salariul minim a crescut cu 59% în ultimii 3 ani. Iar cel care încasează mai mult ca urmare a acestor majorări continue este tot statul.
Ioana Dogioiu a precizat că solicitările patronatelor de a menține salariul minim la nivelul actual, pe fondul dificultăților economice, sunt în atenția Executivului.
„Subiectul este în analiza premierului și, în momentul în care l-am întrebat, mi-a răspuns – în principiu, subliniază, în principiu – salariul minim nu va crește”, a declarat Dogioiu, joi, după şedinţa de guvern.
Întrebată dacă Bolojan a discutat acest subiect cu partenerii din coaliție, purtătoarea de cuvânt a răspuns: „Ce se întâmplă în coaliţie se întâmplă în coaliţie. Nu ştiu să vă spun”.
Poziția oficială a fost exprimată în contextul în care patronatele cer înghețarea salariului minim brut la 4.050 de lei în 2026, avertizând că o eventuală creștere ar putea duce la disponibilizări, reducerea investițiilor și creșterea muncii la negru.
„Creşterea salariului minim brut pe ţară, de către Guvern, coroborată cu creşterea fiscalităţii şi fără un pachet de măsuri de suport economic pentru IMM-uri, va conduce la transferul tuturor costurilor suplimentare către antreprenori. Asta va duce la pierderea competitivităţii întreprinderilor româneşti", au transmis ieri reprezentanţii IMM România.
PSD spune clar că va creşte
Însă deputatul PSD Adrian Câciu, fost ministru de Finanţe, a anunțat categoric că salariul minim sigur va crește în 2026, în baza angajamentelor din PNRR și a legislației adoptate în acest an.
„Salariul minim va crește de la 1 ianuarie 2026.
Că vrea sau nu vrea doamna Dogioiu chiar nu contează în actul decizional.
Referitor la doamna Dogioiu: Iar a vorbit doamna Dogioiu... Nu ar pune mâna pe carte, unul din ei...
Salariul minim este jalon PNRR. Avem directiva europeană, avem Legea 283/2024, avem jalonul 392 îndeplinit.
Doamna Dogioiu ne anunță că PNRR nu se mai aplică? Că salariul minim nu crește.
Eu zic că va crește iar ei, cei care spun că nu crește, pot pleca acasă sau, mă rog, la patronii lor. Pentru că ei nu susțin oamenii, ei execută ordine! Aștept să își revină! Dacă nu, să plece”, scrie pe Facebook Adrian Câciu.
Patronatele cer scăderea fiscalității
IMM România atrage însă atenţia că, în ultimii trei ani, salariul minim a crescut constant peste rata inflației, ceea ce a dus la o creștere reală a puterii de cumpărare. Însă, în contextul actual, „o nouă creștere a salariului minim brut, în condiții de instabilitate economică și fiscală, va duce la disponibilizări de personal, distorsionarea pieței prin munca la negru și reducerea investițiilor.”
Patronatele propun în schimb scăderea fiscalității pe muncă, drept soluție pentru majorarea veniturilor angajaților, fără a pune presiune suplimentară pe angajatori.
Cât a crescut salariul minim în ultimii ani
Salariul minim brut a crescut cu aproape 59% din 2022 în 2025.
În 2022, salariul minim brut pe economie în România era de 2.550 lei pe lună, iar salariul net în jur de 1.524 lei, conform datelor oficiale.
În 2024, salariul minim brut a crescut la 3.700 lei, iar salariul net corespunzător era de aproximativ 2.363 de lei.
De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut a fost majorat cu aproape 9,5%, ajungând la 4.050 de lei, creșterea fiind reflectată și în salariul net (2.574 de lei) și în costul total suportat de angajatori.
De ce tot statul câştigă
Tot statul "câștigă" dacă salariul minim crește, pentru că o astfel de măsură aduce automat mai multe încasări la buget, din surse fiscale. Iată cele mai importante motive:
Mai multe taxe și contribuții colectate
Când salariul minim crește:
- Cresc automat contribuțiile la asigurările sociale (CAS) și asigurările de sănătate (CASS) – plătite de angajat și angajator.
- Cresc și sumele reținute din salarii sub formă de impozit pe venit (10%).
Mai puține beneficii sociale acordate
- O parte dintre angajații cu salarii minime pot ieși din zona de ajutoare sociale (alocații de sprijin, ajutoare de încălzire, etc.), reducând presiunea pe cheltuielile statului.
Creștere indirectă a consumului și TVA colectată
- Salariile mai mari înseamnă putere de cumpărare mai mare, oamenii cheltuiesc mai mult, statul încasează mai mult TVA și alte taxe indirecte.