SUA au interzis, marți, importurile de petrol, gaz și cărbune din Rusia. Și Marea Britanie a anunțat că va renunța treptat la țițeiul din această țară. Dar ce efecte au aceste măsuri? Și care este probabilitatea ca UE să le urmeze exemplu? În ce scenariu prețul carburanților ar putea ajunge la 9 lei/litru?
Vom încerca să răspundem pe rând la aceste întrebări.
Rusia exportă aproximativ 5 milioane de barili pe zi de petrol și 3 milioane de barili pe zi de produse derivate din petrol. Aceste valori reprezintă aproximativ 7% din oferta globală - așadar, un embargo extins din partea Occidentului ar putea avea un impact destul de semnificativ, mai ales pentru țările care depind în mare măsură de produsele rusești.
Totuși, este posibilă înlocuirea aprovizionării din Rusia cu mărfuri din alte surse, „dar nu va fi un proces ieftin, nici rapid”, arată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaționale, pentru spotmedia.ro.
Pe de altă parte, țări precum India sau China ar putea dori să profite de petrolul rusesc ieftin, ceea ce va elibera alte surse de aprovizionare pentru țările occidentale, explică acesta. De asemenea, s-ar putea găsi și alte surse care să suplinească nevoia de produse energetice.
Embargoul SUA este mai degrabă simbolic
Anunțul de marți al președintelui american Joe Biden are unele efecte concrete, dar este mai degrabă o declarație de forță în fața Rusiei. „Vrei să faci petrolul rusesc inutil? Arată-i lui Vladimir Putin că nu ai nevoie de el. Asta va face accelerarea tranziției energetice" la o piață mai puțin (sau chiar deloc) dependentă de resursa acestei țări, arată Mark Brownstein, vicepreședintele Fondului de Apărare a Mediului (EDF) din SUA.
La rândul său, Radu Puiu evaluează impactul interzicerii petrolului rusesc de către SUA ca fiind unul simbolic, în mare măsură. Motivul? Importurile de petrol din SUA sunt destul de mici - de puțin peste 100.000 barili pe zi, adică cam 8% din necesar.
Totuși, embargoul s-ar putea traduce în creșterea inflației, cu impact asupra americanilor - cel puțin pe termen scurt. Dar Biden a dat asigurări că va aplica măsuri, inclusiv subvenţii, astfel încât consumatorii americani să nu fie afectaţi prea mult de interzicerea importurilor de energie din Rusia.
În replică, Kremlinul susține că SUA au declarat „război economic” Rusiei prin introducerea acestui embargo, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
Doar Marea Britanie a urmat exemplul SUA
Statele membre UE nu au luat aceeași decizie ca SUA, dar investitorii consideră că ar putea fi un semnal pentru alte țări occidentale să-i urmeze exemplul, consideră Radu Puiu.
Prima a fost Marea Britanie. Guvernul de la Londra a anunțat că va renunța treptat la produsele petroliere rusești, urmând ca importurile să fie blocate complet până la finalul lui 2022. Această perioadă de tranziție va permite pieței și companiilor și furnizorilor să asigure surse alternative de aprovizionare. Totuși, Marea Britanie nu se bazează oricum foarte mult pe petrolul rusesc. Își ia în jur de 8% din necesarul de petrol și 18% din necesarul de motorină din Rusia.
Însă țări UE precum Germania și Bulgaria nu sunt atât de dornice să renunțe brusc la resursele pe care le cumpără din Rusia. Asta pentru că încă nu există o alternativă viabilă pentru țările care depind în mare măsură de petrolul și produsele derivate rusești. Totuși, lucrurile se mișcă la nivelul UE, unde estimările privind reducerea dependenței energetice de Rusia arată 2030 ca posibil termen.
Amintim că Uniunea Europeană importă din Rusia aproximativ 40% din gazele naturale consumate. De asemenea, Rusia furnizează aproximativ 27% din petrolul pe care UE îl importă în fiecare an.
Iată și o analiză despre situația din țara noastră: Ce poate face România ca să-și scadă dependența energetică față de Rusia
Care ar putea fi impactul asupra prețurilor al unui embargo extins asupra petrolului rusesc
În teorie, introducerea unui embargo pe scară largă ar putea avea un impact imediat puternic asupra prețurilor. Dar în realitate, situația este un pic mai diferită. Radu Puiu spune că mai mult de jumătate din încărcăturile Rusiei din martie au fost raportate ca fiind nevândute până în prezent, ceea ce ar putea reprezenta o scădere de 3 milioane de barili pe zi a exporturilor rusești de țiței și produse transportate pe mare.
„Acest lucru ne arată că deși SUA și Europa nu impuseseră la momentul respectiv sancțiuni asupra exporturilor rusești de petrol și gaze, mulți cumpărători sunt reticenți în a face achiziții pentru a evita să se implice indirect în sancțiuni.
În plus, anumite bănci refuză să coopereze, asiguratorii nu doresc să ofere servicii pentru transporturile din Rusia. Companiile de transport nu vor petrol rusesc sau majorează costurile de transport cu câteva sute de procente, cerând astfel o primă semnificativă. Prin urmare, o mare parte din efectul real ar putea să fie deja inclus în prețurile din prezent”, explică analistul XTB.
Care sunt alternativele la petrolul rusesc
Măsuri în sensul compensării unei eventuale lipse a petrolului rusesc de pe piață există, așa că situația se va echilibra - mai devreme sau mai târziu.
„Acordul nuclear iranian este tot mai aproape. Dacă negocierile reușesc, atunci sancțiunile petroliere s-ar ridica. Iranul poate avea până la 100 de milioane de barili în stocare offshore, volum care ar putea fi folosit rapid pentru exporturi. Statele Unite au început, de asemenea, discuții cu Venezuela privind ridicarea sancțiunilor petroliere.
Producția de petrol din SUA este foarte profitabilă la nivelurile actuale și nu poate fi exclus ca aceasta să înceapă să crească în curând. Numărul actual de platforme petroliere active este puțin mai mare de 500, în timp ce recordul a fost de peste 1.400 de platforme petroliere active în același timp.
Pe de altă parte, datele arată că ar fi disponibile în jur de 9.000 de certificate de șist. În plus, OPEC+ ar putea decide să restabilească producția într-un ritm mai rapid. OPEC are, teoretic, o capacitate de producție liberă de peste 5 milioane de barili pe zi”, precizează Radu Puiu.
În ce condiții prețul petrolului ar putea ajunge la un maxim istoric
România nu se află în topul statelor europene cu o dependență ridicată de petrolul rusesc, însă un eventual embargo occidental extins asupra lor s-ar putea resimți inclusiv la noi. Asta pentru că orice criză care afectează un producător de petrol pune presiune pe prețul țițeiului în toată lumea.
Astfel, în scenariul pesimist în care SUA nu ar ajunge la acorduri cu Venezuela și Iranul, iar statele europene ar introduce embargo petrolului din Rusia, prețurile petrolului s-ar putea îndrepta către zona de 150 de dolari pe baril, depășind astfel maximul istoric atins în 2008, estimează analistul XTB.
Totuși, el consideră că scenariul este destul de improbabil în acest moment, pentru că o mare parte din scenariile negative au fost deja incluse în preț și consumul de petrol rusesc deja a fost redus semnificativ în statele occidentale.
Barclays a declarat că întreruperea majorității livrărilor de petrol rusesc pe mare ar putea împinge, în cel mai pesimist scenariu, prețurile peste 200 de dolari. Totuși, nu și-a revizuit prognoza pentru prețul cotației Brent pentru 2022 spunând că „situația rămâne foarte fluidă”. Pe de altă parte, Goldman Sachs și-a majorat prognoza pentru prețul spot al Brent pentru 2022 de la 98 de dolari la 135 de dolari pe baril și perspectivele pentru 2023 de la 105 de dolari la 115 dolari.
9 lei/litrul de combustibil - cât de fezabil este un astfel de scenariu pentru România?
Vom avea parte de o criză similară cu cea din 2008? Radu Puiu spune că situația actuală este diferită de cea la care am asistat atunci. Asta pentru că oferta de petrol poate fi crescută, dar în același timp problemele temporare cu logistica pot duce la creșterea prețurilor față de nivelurile actuale. Pe de altă parte, nu este total exclus ca aceste valori pot provoca o distrugere a cererii, așa cum a fost în 2008, și pot declanșa o nouă criză puternică pe piețele globale, adaugă Radu Puiu.
„Având în vedere dinamica din prezent a prețului barilului de petrol și faptul că există o întârziere până când se vor transpune în prețurile de la pompă, un preț de 8 lei pentru litrul de benzină pare aproape garantat în România. Există posibilitatea ca prețurile să se apropie și de 9 lei, în timp ce pragul de 10 lei ar necesita materializarea unui scenariu extrem de pesimist.
Aceste valori vor depinde și de deciziile guvernamentale care se vor lua în privința accizelor și a altor taxe care se adaugă pentru consumatorul final - prin urmare există destul de multe variabile ce pot influența prețurile la pompă, dar tendința ascendentă a prețurilor țițeiului se va resimți asupra prețului combustibililor. Rămâne de văzut însă în ce măsură”, conchide analistul XTB.