Tot mai multe bănci centrale aleg să își aducă aurul înapoi în țară și să reducă dependența de marile centre financiare internaționale, pe fondul deteriorării climatului geopolitic și al temerilor că activele păstrate în străinătate ar putea deveni inaccesibile în perioade de criză.
Tendința este evidențiată de cel mai recent sondaj al organizației World Gold Council, citat de Reuters, realizat în rândul a 74 de bănci centrale din întreaga lume.
Aurul rămâne activul-refugiu preferat
Potrivit studiului, aproape 90% dintre băncile centrale se așteaptă ca rezervele globale de aur să continue să crească în următoarele 12 luni.
Mai mult, 45% dintre instituțiile participante intenționează să își majoreze propriile stocuri de aur, în timp ce doar 1% estimează că le va reduce.
În ultimii patru ani, băncile centrale au cumpărat aproximativ 1.000 de tone de aur anual, de două ori mai mult decât media înregistrată în deceniul precedent.
Aurul este considerat unul dintre cele mai sigure active de rezervă, fiind folosit ca protecție împotriva inflației, a turbulențelor financiare, a riscurilor valutare și a șocurilor geopolitice.
Tot mai mult aur este păstrat pe plan intern
Sondajul arată și o schimbare importantă privind locul de depozitare a rezervelor.
9% dintre băncile centrale au declarat că și-au mărit cantitatea de aur păstrată în propriile țări în ultimele 12 luni, aproape dublu față de anul precedent, când procentul era de 5%.
În același timp, 10% dintre respondenți au ales să își diversifice locațiile externe de depozitare, față de doar 2% în sondajul anterior.
De-a lungul timpului, o mare parte din aurul statelor a fost păstrată în centre financiare precum Londra sau New York, însă această strategie începe să fie reevaluată.
Efectul sancțiunilor impuse Rusiei
Analiștii pun această schimbare pe seama tensiunilor geopolitice accentuate după invazia Rusiei în Ucraina.
Înghețarea a aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele externe ale Rusiei a ridicat semne de întrebare în rândul multor state cu privire la siguranța rezervelor păstrate în jurisdicții străine.
Potrivit analiștilor de la UBS, teama că activele depozitate peste hotare ar putea deveni inaccesibile în anumite circumstanțe politice determină tot mai multe țări să își repatrieze aurul.
Cererea rămâne ridicată și în 2026
Experții estimează că băncile centrale vor cumpăra între 750 și 1.000 de tone de aur și în acest an.
Chiar dacă această cerere nu este suficientă, de una singură, pentru a provoca noi creșteri spectaculoase de preț, ea oferă un sprijin important pieței și poate compensa eventualele scăderi ale cererii din partea investitorilor sau a industriei bijuteriilor.
Miercuri, aurul se tranzacționa în apropierea nivelului de 4.360 de dolari pe uncie, după ce a atins noi maxime istorice în primele luni ale anului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor economice globale.
