În timp ce autoritățile de la București depun eforturi ca să asigure subvențiile promise în sectorul utilităților, jucătorii din acest sector avertizează că se confruntă cu o criză de lichidități, scrie Financial Times într-o analiză, preluată de Rador.
Guvernul României s-a numărat printre primele din Uniunea Europeană care au reacționat după ce prețurile din sectorul energetic au început să crească.
Chiar și înaintea războiului din Ucraina, în noiembrie 2021, Bucureștiul a lansat un program de subvenționare ca să reducă din impactul pe care l-ar avea fenomenul asupra persoanelor cu venituri reduse.
Capcanele subvențiilor din sectorul energetic
În prezent, pe măsură ce și alte state ale UE își lansează propriile programe de protecție a consumatorilor, experiența României dezvăluie capcanele unor asemenea inițiative, având în vedere că prețurile au atins un record nemaivăzut după invazia Rusiei în Ucraina, scrie FT.
Programul de subvenționare a fost adoptat de Guvernul României după relaxarea la nivel mondial a pandemiei de Covid și după ce o scădere a livrărilor de gaze rusești a dus la majorarea prețurilor.
Potrivit planului, energia electrică și gaze naturale sunt achiziționate la prețul întreg al pieței de către furnizori și se comercializează la un preț fix, statul acoperind diferența.
Dar prețul este în creștere pe măsură ce Rusiei îi sunt impuse sancțiuni în urma invaziei, iar gazele fluctuante transmise de Moscova Europei au făcut ca Guvernul să depună mari eforturi ca să mențină aceleași prețuri.
Furnizorii anunță o criză de lichidități
Drept rezultat, refinanțarea survine târziu – sau, până la urmă, chiar deloc – iar companiile de utilități avertizează că se confruntă cu o criză de lichidități.
“Situația se înrăutățește”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER (Asociația Furnizorilor de Energie Electrică - n. red.), el afirmând că primele finanțări nu sosiseră încă în luna iunie.
Guvernul a alocat un buget de circa 2 miliarde de euro ca să acopere refinanțarea din acest an. Dar AFEER estimează costuri de trei ori mai mari, în pofida faptului că prețurile au început să scadă după nivelul-record din luna august.
Potrivit Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, până la mijlocul lunii octombrie, Guvernul alocase utilităților puțin peste un miliard de euro, deși fondurile necesare sunt estimate de ANRE la circa 8 miliarde de euro, aproximativ 3% din PIB.
Guvernul vrea să reglementeze piața energiei
România și-a liberalizat total piața energetică abia în 2021, dar Guvernul se gândește să revină la prețuri reglementate, din dorința de a împiedica majorarea continuă a facturilor.
Coaliția de guvernare a început tratative pe această temă săptămâna trecută, iar o decizie urmează să fie luată în viitorul apropiat, potrivit declarațiilor unor politicieni mai importanți din cadrul coaliției.
Reprezentantul AFEER a avertizat că această criză a lichidităților i-a forțat pe mulți furnizori să facă împrumuturi ca să-și acopere deficitul, în unele cazuri, ajungând să își suspende linia de credit.
“Asta se întâmplă la nivelul întregului sector. Aproximativ 100 de furnizori se confruntă cu aceeași problemă. Constatăm același afect și la alți participanți de pe piață”, a mai adăugat el. “Încă nu se întrevăd noi acorduri, numai piața de nișă dispune de lichidități”.
În aprilie, Guvernul a căutat să acopere o serie din costuri impunându-le furnizorilor de electricitate și comercianților de gaze o taxă excepțională de 80%, în funcție de un anume nivel al veniturilor. Multe dintre companii au înregistrat profituri-record, având în vedere că prețurile se micșorau.
Citeşte mai departe articolul Analiză FT: Capcanele subvențiilor la energie, cu România ca studiu de caz pe Curs de Guvernare