Consiliul Concurenţei a sancţionat opt companii auto, cu amenzi totale de 163,71 milioane de lei (peste 32 de milioane de euro), pentru că s-ar fi înțeles să nu-și fure angajații. Astfel, angajații erau împiedicaţi să plece de la o firmă la alta şi salariile rămâneau mici.
Dacia și Renault au primit cele mai mari sancțiuni, de 16, respectiv 9 milioane de euro.
În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că cele 8 firme au stabilit să nu se concureze între ele pentru recrutarea şi angajarea forţei de muncă specializate din domeniul producţiei de autovehicule, al serviciilor de inginerie şi al consultanţei tehnice din România.
Mai mult, companiile au convenit să nu recruteze personal una de la cealaltă fără acordul prealabil al firmei de provenienţă.
Lista amenzilor aplicate
Amenzile stabilite de Consiliul Concurenţei sunt:
- Akkodis Romania SRL – 5.539.871,75 lei
- Alten Si-Techno Romania SRL – 10.651.566,50 lei
- Automobile-Dacia SA – 81.530.497,62 lei (16,2 milioane de euro)
- Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL – 7.710.801,66 lei
- Expleo Romania SRL – 7.428.131,86 lei
- FEV ECE Automotive SRL – 1.398.870,03 lei
- Renault Technologie Roumanie SRL – 46.294.136,03 lei (9,2 milioane de euro)
- Segula Technologies Romania SRL – 3.158.982,76 lei
Ce sunt acordurile „no-poaching” şi de ce sunt ilegale
Potrivit Consiliului Concurenţei, astfel de practici sunt cunoscute drept acorduri no-poaching, prin care companiile se înţeleg să nu angajeze sau să nu facă oferte de muncă angajaţilor unor firme concurente, renunţând astfel la concurenţa pentru atragerea şi păstrarea personalului.
„Este primul caz în care sancţionăm astfel de practici anticoncurenţiale, în care companiile nu se concurează pentru atragerea forţei de muncă specializate.
Resursele umane reprezintă un parametru esenţial al concurenţei între companii, având în vedere ponderea costurilor cu personalul în cheltuielile totale, deficitul de forţă de muncă sau mobilitatea salariaţilor/colectivului.
Acest tip de comportament, no-poaching, este deosebit de nociv atât pentru concurenţă, prin crearea unor bariere artificiale pe piaţă, cât şi pentru angajaţi ale căror oportunităţi de mobilitate sunt afectate”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Comisia Europeană și Curtea de Justiție a UE consideră că astfel de acorduri produc daune economice, în același mod în care ar face-o și acordurile de fixare a salariilor (wage-fixing).
Clemenţă, recunoaşteri şi aplicarea sancţiunilor
În cadrul investigaţiei, una dintre companii a beneficiat de programul de clemenţă, furnizând documente şi informaţii care au contribuit semnificativ la probarea înţelegerii anticoncurenţiale şi a primit o reducere importantă a amenzii. Alte cinci companii şi-au recunoscut fapta şi au obţinut, la rândul lor, reduceri ale sancţiunilor.
Investigaţia a fost declanşată în urma unei sesizări primite pe Platforma Avertizorilor de Concurenţă.
Deciziile Consiliului Concurenţei sunt executorii, iar sumele rezultate din amenzi reprezintă venituri la bugetul de stat. Punerea în aplicare şi recuperarea acestora revine ANAF.