Mica istorie: ziua de 8 aprilie în lume

victor.pitigoi

Senior Editor

“A fura idei de la cineva este plagiat. A le fura de la mai mulți este cercetare” (Murphy)
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Secolul 1 î.Hr.:  Conform legendei biblice, de 8 aprilie s-a născut Sfânta Fecioară, mama lui Iisus din Nazareth. În tradiția creștină, a rămas prin minune fecioară nu numai în momentul concepției, dar chiar și după nașterea lui Iisus. Noi o venerăm ca atare, chiar dacă istoricii, în neștiința lor, s-au făcut că nu observă acest minunat caz.

Anul 217: Este asasinat împăratul roman Caracalla, în timpul campaniei militare din Mesopotamia, la instigarea prefectului pretorial Marcus Opellius Macrinus. Odată asasinarea reușită, acesta s-a proclamat numaidecât împărat.

Noul împărat însă s-a încurcat în probleme financiare, ajungând să nu poată plăti soldele armatei, ceea ce a produs nemulțumiri. Pe fondul acestora, o mătușă a lui Caracalla, Julia Maesa, a instigat la revoltă, în speranța că nepotul ei de numai paisprezece ani, Elagabalus, ar putea fi proclamat împărat.

Susținut de rebeli, minorul Elagabalus a reușit chiar să se proclame, speriindu-l pe Macrinus în așa hal, încât acesta a încercat să fugă. Dar a fost capturat de oamenii mătușii Julia Maesa și executat fără judecată, în Capadocia.

Anul 1195: Împăratul bizantin Isaac al II-lea Angelos este orbit și detronat de propriul său frate, care devine astfel  împărat, ca Alexios al III-lea Angelos. Așa se făcea atunci politică, nu la televizor.

Anul 1336: Se naște Timur Lenk, întemeietorul uriașului imperiu mongol, cu capitala la Samarkand (astăzi în Uzbekistan) și al unei dinastii care a durat până în anul 1507.

Statul întemeiat de el se întindea din vestul Chinei până la Marea Caspică și din Pakistan până în Siria. În 1402, expansiunea hoardelor sale spre vest l-a adus în conflict cu Imperiul Otoman. Conflictul, inițial diplomatic, s-a transformat într-unul armat, iar în bătălia decisiva de la Ankara, Timur l-a înfrânt și făcut prizonier pe însuși sultanul Baiazid.

ADVERTISING

Statutul de prizonier al lui Baiazid a fost sursă de inspirație pentru mulți autori de legende. Scriitorii de la curtea lui Timur Lenk consemnează că acesta l-ar fi tratat bine pe Baiazid, chiar că l-a ținut în lux, asigurându-i porție din propria lui alimentație. 

Legenda orală însă este mai aspră. Tradiția vorbește despre o cușcă de fier, construită anume pentru a-l ține acolo pe prizonier și a-l prezenta ca pe un trofeu în public. Altă variantă a legendei  vorbește despre o cușcă de aur, strălucitoare, dar atât de strâmtă, încât Baiazid nici nu se putea mișca înăuntru. A mai circulat și varianta după care Baiazid ar fi fost legat cu lanțul de gât și pus să umble în patru labe, în preajma stăpânului, pe post de câine, lătrând.

Nimic însă din toate acestea nu este confirmat de cronicarii serioși ai vremii sau alți autori, recunoscuți ca istorici. Doar logica sugerează că Baiazid n-o ducea prea bine în prizonierat, întrucât a murit după numai un an. Unii autori susțin chiar că s-a sinucis.

Anul 1730: La New York este ridicată prima sinagogă de pe teritoriul Americii de Nord: Shearith Israel.

Anul 1783: Țarina Ecaterina cea Mare a declarat anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, „de acum și pentru toate timpurile”, ca teritoriu rusesc. Până atunci, istoria arată că peninsula aparținuse, pe rând,  pecenegilor, cumanilor și apoi tătarilor. Niciodată rușilor.

Enciclopedia Wijipedia consemnează că „În lunga perioadă otomană care a urmat, singurii creștini din Crimeea nu erau rușii, ci grecii pontici și armenii cerchezogai, majoritatea locuitorilor fiind tătari, și, în sud, turci". Încă o dată, nu ruși, ca să se știe.

ADVERTISING

Anul 1802: Se naște Gheorghe Magheru, general și om politic, conducător al armatei revoluționare române din Muntenia, la 1848.

Anul 1820: Este descoperită celebra statuie grecească Venus din Milo în Insula Milos din Marea Egee. Măiestria cu care este executată, expresia feței, precizia execuției, toate au adus faima acestei sculpturi – apreciată a fi unul din cele mai perfecte vestigii artistice ale antichității.

Dar, poate înainte de orice, statuia este învăluită și de un mister, prin faptul că a fost descoperită fără brațe, care probabil s-au spart și s-au pierdut. În fața cercetătorilor, a apărut o întrebare căreia nici astăzi experții în antichități nu i-au găsit răspuns: cum erau poziția brațelor și cum le ţinea ea, Venus?

Cercetătorii au stabilit data când a fost lucrată frumoasa piesă din marmură albă: între anii 130-100 înainte de Hristos. Au descoperit și numele artistului grec care a executat-o: Alexandros de Antioh. Au stabilit și ce reprezenta statuia: era Afrodita, zeița frumuseții la grecii antici. Dar nici arheologii, nici artiștii plastici n-au putut restabili poziția brațelor acestei zeițe a frumuseții elene.

Artiști plastici de renume au avansat ipoteze și chiar au schițat posibile variante, dar niciun maestru al epocii noastre nu i-a mulțumit pe critici, perfecționiști.

Cineva a acreditat ideea că Afrodita, rebotezată Venus de latinofili, ținea în mână un măr pe care tocmai i-l oferea lui Paris, din Troia. Alții, mai prozaici, susțin că cel puțin o mână trebuia să susțină drapelul care îi înfășoară șoldul și care stă să cadă. Alții, desigur bigoți, presupun că mâinile erau împreunate în semn de răgăciune.

ADVERTISING

Nicio ipoteză nu s-a dovedit mulțumitoare, sau măcar rezonabilă, pentru ca noile brațe propuse să se armonizeze cu restul corpului. Hotărârea finală a fost aceea de a nu altera sublimul atins de sculptorul antic cu vreo improvizație făcută de cei moderni. Pentru acest motiv, Venus din Milo a rămas, de două secole, exact așa cum a fost găsită: fără brațe.

Și așa poate fi văzută astăzi la muzeul Luvru din Paris, unde este expusă pentru public.

Anul 1848: Moare compozitorul italian Gaetano Donizetti, cunoscut mai ales pentru compozițiile sale de operă, care toate i-au adus faima. Gaetano Donizetti, alături de Vincenzo Bellini și Gioacchino Rossini, au format trio-ul componistic, considerat a fi un summum al creației de bel canto.

Palmaresul său este copleșitor: a compus 87 de opere, 6 lucrări corale, 11 lucrări simfonice, 9 concerte (inclusiv concertine pentru diferite instrumente), 33 de lucrări pentru interpretare corală, 23 de piese pentru pian.

A rămas în atenția noastră, a celor de azi, îndeosebi ca un genial compozitor de operă. Câteva titluri, selectate din cele 87, o confirmă:  Elixirul dragostei, Don Pasquale, Lucia de Lammermoor, Fiica Regimentului, Favorita, Linda e Chamonix, Maria Stuart.

Dar, oricât de fecunzi sunt unii autori, adesea memoria posterității îi fixează cu o singură piesă, ușor de fredonat, care devine laitmotiv și chiar ți se „lipește” de creier. Așa îl personifică pe Verdi celebra arie La donna e mobile, pe Puccini nu mai puțin celebra E lucevan le stelle, pe Bizet aria toreadorului, iar pe Donizetti superba romanță Una furtiva lagrima.

Alături de Vincenzo Bellini și Gioacchino Rossini, Donizetti a fost unul din compozitorii de frunte ai acelui minunat gen vocal pe care lumea întreagă îl numește bel canto.

Anul 1866: Italia și Prusia se aliază împotriva Imperiului Austriac. Și una și cealaltă aveau pretenții teritoriale în acest uriaș imperiu, care s-a dezvoltat spectaculos după înfrângerea lui Napoleon.

Dar alianța anti-austriacă a celor două mari puteri a grăbit strategia de apărare a celei de a treia, Austria, care s-a aliat și ea în anul următor cu Ungaria, întemeind Imperiul Austro-Ungar în 1867.

Anul 1880: A avut loc, la Teatrul Național din București, premiera piesei lui I.L. Caragiale, „D-ale Carnavalului".  Premiera nu a fost un succes. Piesa nici nu a putut fi urmărită cu atenție, din cauza fluierăturilor de la galerie și a murmurului din sală, toate puse la cale de un ne-prieten al lui Caragiale,  cronicarul dramatic D.D. Racoviță-Sfinx.

A doua zi, și presa a arătat o reticență aproape unanimă, pornită de la o pretinsă imoralitate creată prin aducerea pe scenă a drojdiei mahalalelor bucureștene.

Anul 1885: Moare C.A. Rosetti, om politic român, participant la Revoluția română de la 1848, conducător de importante ziare și reviste. Cinstindu-i deosebitele merite, posteritatea îl omagiază cu un monument și cu numele unei străzi în centrul Capitalei.

Anul 1904: Franța și Marea Britanie semnează Antanta cordială. Antanta declara intenții defensive, dar prevestea un război de proporții, care s-a și declanșat după zece ani.

Anul 1909: Regele României, Carol I, trimite la Sofia o scrisoare prințului Ferdinand de Saxa Coburg, prin care recunoaște independența și proclamarea regatului bulgar.

Anul 1911: Se naște Emil Cioran, scriitor și filosof român stabilit în Franța.

Anul 1912: Se naște patinatoarea americană de origine norvegiană Sonja Henie. Portalul Wikipedia consemnează că Sonja Henie a fost de trei ori campioană olimpică (1928, 1932, 1936), de zece ori campioană mondială (1927-1936) și de șase ori campioană europeană (1931-1936).

Henie a câștigat mai multe titluri olimpice și mondiale decât orice altă patinatoare la acea vreme. La apogeul carierei sale, era una dintre cele mai bine plătite vedete de la Hollywood – căci, celebră fiind, a turnat și filme.

Diagnosticată cu leucemie la vârsta de 57 de ani, fosta performantă patinatoare a dorit să se întoarcă „acasă”, adică în Norvegia natală. A murit în avionul care o ducea de la Paris la Oslo.

Anul 1938: Se naște Kofi Annan, diplomat ghanez, secretar general al ONU între anii 1997-2006, laureat al premiului Nobel pentru pace în 2001, activist  marcant în apărarea drepturilor omului, a militat pentru reducerea inechităților sociale în lume și pentru asigurarea unei păci durabile pe întreaga planetă.

Anul 1961: Nava britanică de pasageri Dara, aflată în drum spre Basra, suferă o explozie violentă, după ce la bord se declanșase un incendiu. Din cele 819 persoane aflate la bord au murit 261 urmare exploziei, a incendiului sau din cauza panicii la evacuare. 

Anul 1973: Moare artistul plastic spaniol Pablo Picasso, pe care enciclopedia Wikipedia îl caracterizează cu următoarele cuvinte emoționante:

„A fost andaluz și catalan, spaniol și francez. A fost un copil genial, la Paris un străin „iresponsabil,” datorită căruia însă cartierul Montmartre a intrat în legendă. A fost un amant pasional, soț și tată”.

Dar mai presus de orice, a fost cea mai strălucită personalitate din lumea creației plastice a secolului al XX-lea, unul dintre marii maeștri ai penelului, cel care a rupt definitiv cu convențiile stilului figurativ, dominant încă din memorabilul timp al artei rupestre, apoi din epoca Renașterii, apoi din vremea barocului, romantismului, neoclasicismului, începând să se estompeze odată cu revoluția impresionistă și care s-a lăsat abandonat total, de la Picasso încoace.

Anul 1999: Mii de persoane formează scuturi umane pe trei poduri din Belgrad și Novi Sad pentru a le proteja împotriva raidurilor NATO.

Anul 2003: Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei și regina Silvia au început o vizită de 3 zile în România. Este pentru prima dată în istorie când o pereche regală a Suediei vizitează Bucureștiul. Investit în 1973, regele Carl al XVI-lea Gustaf se află și astăzi pe tronul statului suedez.

Anul 2005: Peste patru milioane de oameni participă la funeraliile papei Ioan Paul al II-lea.

Anul 2013: Moare „Doamna de Fier”, Margaret Thatcher, prim-ministru britanic, personalitate politică de puternic impact pe scena politică britanică,  dar și pe cea a lumii.

MEMENTO:

8 aprilie – Ziua Internațională a Rromilor (din 1971)


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇