Anul 1242 – În timpul bătăliei de pe lacul Peipus înghețat bocnă, forțele ruse, conduse de Alexandr Nevski , resping o încercare de invazie a cavalerilor teutoni.
Istoria îl prezintă pe Alexandr Nevski ca pe unul dintre cei mai de seamă lideri ai Rusiei din trecutul medieval. Descendent al dinastiei Rurik, a fost mare cneaz de Vladimir. Prin victoriile stălucitoare obținute în timpul domniei, el a devenit un erou național, iar Biserica Ortodoxă Rusă l-a beatificat, trecându-l în rândul sfinților.
Anul 1536 - Carol al V-lea își face o intrare triumfală în Roma, în fruntea unei oștiri numeroase și disciplinate. Străzile Romei fiind însă înguste, regele ordonă demolarea a tot ce-i stă în cale pentru ca defilarea să poată evolua în toată splendoarea ei.
Anul 1732: Se naște pictorul francez Jean Honoré Fragonard. Este considerat un reprezentant al stilului post-baroc rococo, deși pictorul a adoptat o gamă foarte variată e stiluri și este greu de încadrat într-unul anume.
Picturile sale surprind momente îndrăznețe ale personajelor, preferențial episoade de dragoste, cu îmbrățișări lascive, cu cavaleri avansând cu îndrăzneală spre domnișoarele care li se opun, dar abia așteaptă să fie îmbrățișate. De multe ori, aceste scene ajung la limita frivolității, gata să o depășească.
Când Fragonard pictează portrete, acestea impresionează prin îndemânarea extraordinară a execuției, iar când pictează pe teme istorice, picturile amintesc stilul neoclasicismului academic, confirmând încă o dată capacitatea extraordinară a artistului de a se adapta la orice stil.
Anul 1764: Parlamentul britanic adoptă „Legea zahărului”, care obliga comercianții coloniali să plătească o taxă de șase pence pe galon la importul de melasă străină. Această lege tarifară aproape că a blocat economia coloniilor și a stimulat mișcările de independență în aceste colonii.
Anul 1772: Exploratorul olandez Jacob Roggeveen descoperă o insulă în Oceanul Pacific, pe care băștinașii o numeau Rapa Nui. Descoperitorul o va boteza însă Paasch Eyland (Insula Paștelui), întrucât a descoperit-o chiar în zilele de Paște.
Nici băștinașii, nici exploratorul însă nu știau ce comori de artă erau expuse la vedere pe Insula Paștelui: inexplicabile statui, dăltuite din piatră în vremuri trecute și așezate de-a lungul țărmului oceanic.
Este stupefiant să afli că cea mai mare figură de acest fel cântărește, după prelucrare, 82 tone și are înălțimea de aproape 10 metri. Cea mai „mică” dintre statui cântărește 14 tone și are 4 metri înălțime. De-a lungul întregului țărm al insulei, sunt aliniate nu mai puțin de 887 de astfel de statui.
Oare câtă energie a fost necesară numai pentru transportul acestor namile, pe o insulă de 164 kmp, lungă de cca 12 kilometri și lată de vreo 7? Nicăieri pe insulă nu există o carieră de proporții, din care populația ar fi extras respectiva rocă pentru a o transporta la țărmul oceanului.
Nici până astăzi știința n-a reușit să răspundă la câteva întrebări cu privire la aceste unicate:
- În ce scop au cioplit piatra acei oameni primitivi, pentru care hrana, sănătatea și condițiile primitive de viață ar fi trebuit să fie mult prioritare față de apetitul de a sculpta piatra într-un scop pe care noi (cei evoluați, deh!) nu-l înțelegem?
- Cu ce mijloace au preluat ei piatra din stâncă și au transportat-o până la marginea mării, ca să așeze ordonat uriașele figuri cu aspect uman, cu privirea ațintită spre zări, ca și cum ar căuta să observe ceva, venind din depărtări?
- Unde sunt deșeurile care era inevitabil să rezulte după cioplirea pietrei din uriașele blocuri de stâncă?
- Unde sunt uneltele primitive cu care acești primitivi au prelucrat piatra într-un mod atât de măiestrit? Unde sunt dălțile? Unde sunt ciocanele? Unde sunt alte eventuale dispozitive de cioplit roca dură a stâncii?
- Ce imbold și ce motivație aveau acești artiști, ca să facă titanicul efort de a ciopli piatra, doar pentru a obţine un șir de figuri?
- De ce acești maeștri ai cioplitului nu și-au exteriorizat arta și plăcerea de a sculpta, altfel decât repetând mereu aceleași figuri umanoide și nimic altceva, respectiv nicio reprezentare zoomorfă, vegetală sau stilistă?
S-au formulat multe supoziții, niciuna satisfăcătoare. Există ipoteza extraterestră, există și cea a unui mit religios, există și varianta unor ființe talentate, dar anormale, gata să lucreze oricât și orice fără să-și fi propus un scop și fără motivație. Niciuna din ipoteze nu este satisfăcătoare.
Insula Paștelui păstrează și astăzi aceleași enigme pe care și le-a pus acum vreo două secole și jumătate descoperitorul ei.
Anul 1874: A avut loc, la Viena, premiera operetei Liliacul, de Johann Strauss-fiul. Succesul a fost impresionant, mai este și astăzi, când opereta se joacă nu numai în sălile specifice acestui gen, ci adesea chiar în sălie de operă, cu interpreți de cel mai ridicat prestigiu. Este ca un omagiu pentru calitățile de excepție ale partiturii.
Anul 1908: Se naște viitorul mare dirijor austriac Herbert von Karajan sau, după numele complet, Heribert Ritter von Karajan. În Austria Ritter este echivalent cu rangul nobiliar de cavaler, rang cu care principele elector Frederic August al Saxoniei l-a investit cândva pe un strămoș al dirijorului.
După unele mărturii, se pare că numele Karajan are la origine unul... românesc. Mai exact, aromân, căci familia Karajan s-ar trage dintr-un Caraion, care s-a transformat și germanizat, cu ocazia înnobilării respectivului strămoș al lui Herbert, de către respectivul principe elector al Saxoniei.
Spun unele surse că strămoșul tuturor Karajanilor de astăzi este un Gheorghe Ion Caraion, originar din localitatea Kozani (astăzi Rumelia, Grecia). Iar numele de Karajan nu este decât o schimonosire a numelui get-beget românesc (aromân) Caraion. Chiar și astăzi, în Grecia, Bulgaria și Macedonia de Nord se întâlnesc zeci de familii Caraion.
Dar sunt și alte surse, grecești, care susțin că respectivul Karajan s-a transliterat nu din aromânescul Caraion, ci din grecescul Caraianis, care s-ar fi transformat în Karajan. Nimeni n-a reușit să probeze cu acte convingătoare ca s-ar trage dintr-un strămoș aromân sau dintr-unul grec.
Anul 1908: S-a născut marea vedetă a cinematografiei din secolul trecut, americana Bette Davis. A interpretat nenumărate roluri în diferite genuri dramatice, dar marea ei popularitate pare să provină de la genul dramei romantice.
A fost de două ori distinsă cu Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță, a fost prima persoană care a acumulat zece nominalizări la Premiile Oscar pentru actorie și a fost prima femeie care a primit un Premiu pentru întreaga sa activitate de la Institutul American de Film.
Anul 1933: Ocuparea norvegiană a zonei Tunu din Groenlanda este declarată ca ilegală de către Curtea Permanentă de Justiție Internațională de la Haga. Ca urmare, Norvegia acceptă decizia, se retrage din teritoriu și astfel Groenlanda rămâne în întregime sub dominație daneză.
Anul 1951: În apogeul perioadei McCarthismului în Statele Unite, cuplul Ethel și Julius Rosenberg sunt condamnați la moarte pentru că ar fi trădat secrete nucleare americane transferând documentații tehnice către URSS. Sentința a fost executată.
Anul 1955: După 50 de ani de activitate, fostul premier britanic din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Sir Winston Leonard Spencer Churchill, se retrage din viața politică pentru a se dedica scrisului.
Pentru scrierile sale, în special cele privind anii războiului, i se decernează lui Churchill Premiul Nobel pentru Literatură (1953). Tot atunci, primește în țara sa și titlul de lord, acordat de regina Elisabeta a II-a. Printr-o hotărâre a Congresului, va deveni, în 1963, cetățean de onoare al SUA.
Anul 1964: La metroul din Londra, s-a pus în circulație primul tren fără conductor.
Anul 1973: La clinica chirurgicală nr.2 din Târgu Mureș, o echipă de medici, condusă de prof. dr. Ioan Pop de Popa, efectuează prima operație pe cord deschis din România. Pentru contribuția sa în domeniul medical, doctorul Ioan Pop de Popa a fost distins cu Ordinul Național „Steaua României”, în grad de cavaler.
Anul 1983: Scandal diplomatic și acuzații de spionaj: 40 de diplomați sovietici sunt expulzați de la Paris.
Anul 1989: În Polonia, este încheiat compromisul dintre Guvern și reprezentanții Opoziției: se prevede crearea unei a doua Camere a Parlamentului - Senatul, instituirea postului de președinte al republicii și organizarea de alegeri libere.
Anul 1991: Misiunea STS-37 a navetei spațiale Atlantis a lansat satelitul științific Observatorul de radiație gama Compton pe orbita Pământului. Una dintre sarcinile acestui telescop spațial, creat anume pentru astronomia gamma, este o cercetare amănunțită a Universului.
Anul 1992: Lovitură de stat în Peru: președintele Alberto Fujimori suspendă garanțiile constituționale.
Anul 1994: Vizita, la București, a președintelui Serbiei, Slobodan Miloșevici.
Anul 1998: În Japonia, se deschide traficul public pe podul suspendat Akashi Kaikyō, devenind cel mai lung pod din lume (3.911 metri). Construcția a durat peste 10 ani.
Podul leagă orașul Kobe situat pe insula japoneză Honshu de orașul Iwaya, situat pe insula Awaji. Face parte din autostrada Kobe-Awaji-Naruto și traversează strâmtoarea foarte aglomerata Akashi.
În prezent, acesta este al doilea ca lungime, după ce a fost dat în exploatare podul Çanakkale (vestul Anatoliei, Turcia), inaugurat în martie 2022.
Anul 1999: În urma unui raid al NATO, vizând cazarmele din localitatea minieră Aleksinaci (200 km la sud de Belgrad), 17 civili au fost uciși de o bombă, ghidată prin laser, abătută asupra unei zone rezidențiale.
La 6 aprilie din același an, Pentagonul admite că bomba, lansată de un avion american, a fost una de exercițiu, care și-a ratat însă ținta, generând incidentul.
Anul 2006: Ionel Haiduc este ales noul președinte al Academiei Române. El îl înlocuiește pe Eugen Simion, care a condus această instituție timp de două mandate. Haiduc va fi instalat în funcție în 20 aprilie.
MEMENTO:
România: Ziua Automobilistului.