Anul 33 d.Hr.: Conform legendei evanghelice, are loc Cina cea de Taină a lui Isus Hristos (Coena Domini). Legenda spune că cina a avut loc în sala Coenaculum din clădirea de pe Dealul Sion în Ierusalim, unde Iisus ar fi servit ultima masă, împreună cu apostolii.
Sunt și alte legende din istoria credinței creștine, legate tot de această sală: Euharistia (împărtășania), Spălarea Picioarelor, Apariția lui Iisus înviat în fața Apostolilor, coborârea Sfântului Duh asupra apostolilor și a Mariei, Adormirea Maicii Domnului.
În afara evangheliilor, legenda biblică nu este atestată documentar cu acele probe pe care istoricii le consideră în afară de orice îndoială, dar este întărită de celebra pictură a lui Leonardo da Vinci, care însă nici el nu pare să fi avut altă sursă de informare, decât tot relatarea din evanghelii.
Anul 527: Împăratul bizantin Iustin I își numește nepotul, Iustinian I drept co-împărat și succesor la tron.
Anul 1466: Atestarea documentară a primelor păcăleli de 1 aprilie, când un băiat prezentabil, anume angajat în acest scop, ducea scrisorile de dragoste ale stăpânului său, sugerând că sunt ale sale și păcălind astfel gingașa destinatară. Așa povestește legenda.
Nimeni nu spune că legendele ar conține adevăruri, dar nici nu pune cineva mâna în foc pentru ele. Și trebuie să le credem, întrucât alte surse nu avem, iar istoricii nu vorbesc nimic despre începutul incitantei probleme a originii păcălelilor de 1 aprilie.
Singurul fapt cert, pe care nici istoricii nu-l contrazic, este acela că ziua păcălelilor s-a născut în Franța. O dovedește sintagma poisson d’avril, adică în traducere exactă, „peștele din aprilie”, exprimată în franceză pentru respectiva păcăleală.
Dar, de ce poisson? De ce pește? O explicație simplă leagă Ziua Păcălelilor de un moment al Postului Mare, când peștele ocupă un loc important în menu. Celui păcălit, care conta că a fost invitat să servească pește, i se agăța de guler, la spate, un carton decupat în formă de „pește” și era lăsat să umble astfel printre prieteni.
Nu pare deloc o glumă de bun gust, totuși, în Franța, celor păcăliți li se mai atârnă și azi asemenea „pești” de guler.
O altă explicație pornește de la reforma calendaristică din secolul al XVI-lea, când s-a adoptat calendarul gregorian. Potrivit legendei, mulți oameni au avut dificultăți în a se adapta la noul calendar și, ca să-și bată joc de ei, adepții noului calendar le atârnau de guler un peștișor, ca un fel de mesaj: prostul de el!
Anul 1582: În Franța, regele Carol al IX-lea decretează schimbarea vechiului calendar Iulian cu unul nou, corectat de papa Grigore al XIII-lea și pe care îl numim astăzi calendar gregorian.
Deși nevoia acestei corecturi era evidentă și universală, multe state au înțeles că asta este o chestiune internă a catolicilor, că îi privește doar pe ei, și s-au abținut o oarecare vreme să adopte noul calendar. Astfel, Danemarca, Norvegia și zonele protestante ale Germaniei au adoptat noul calendar abia în 1700, la insistențele argumentate ale astronomului danez Ole Rømer.
Suedia a urmat propria sa cale de schimbare a calendarului, una graduală, care nu a funcționat și abia în 1753 Suedia a hotărât trecerea la calendarul gregorian în mod definitiv și astfel ziua de 17 februarie devenea în acel an 1 martie.
În Rusia, calendarul gregorian nu era acceptat nici de Biserică, nici de autoritățile țariste. Se știe că, la începutul secolului XX, nu țarul avea ultimul cuvânt în palatul imperial ci „vindecătorul” Rasputin, care s-a împotrivit modificărilor din calendar, deoarece „ordinea zilelor, a săptămânilor și lunilor a fost stabilită odată pentru totdeauna de Dumnezeu, atunci când a creat lumea și deci cine se opune calendarului se opune lui Dumnezeu”.
Mai există azi și țări, precum Rusia, a cărei administrație funcționează „pe stil nou”, dar care prăznuiește sărbătorile religioase, precum Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza și altele numai „pe stil vechi”.
Anul 1697: Se naște prozatorul francez Antoine François Prévost, rămas în literatură nu datorită unei importante colecții de scrieri apreciate de posteritate, ci, mai mult pentru un singur roman, întitulat „Povestea cavalerului Des Grieux și a lui Manon Lescaut”. Romanul a avut un puternic impact atât in rândul publicului cititor, cât și în cercurile literaților contemporani.
Dar impactul a fost poate de zece ori întărit, după ce povestea a fost preluată de doi titani ai muzicii de operă, care au folosit epicul romanțios al romanului, pentru mai multe creații scenice, toate de mare valoare:
- Opera în cinci acte Manon de Jules Massenet (premiera jucată la Paris în 1884),
- Opera într-un act, tot de Massenet, întitulată Le portrait de Manon (premiera 1894, la Paris)
- Opera în patru acte Manon Lescault de Giacomo Puccini (premiera la Torino în 1893)
- Baletul Manon de Fromental Halévy
- Opera Manon Lescault de Auber
Anul 1778: A fost creat simbolul dolarului american ($), de către designerul Oliver Pollock (New Orleans). Simbolul, folosit și astăzi, a fost extins creând simboluri și pentru alte valute: Lira Sterlină, Rubla rusească, Yenul chinezesc, fiecare folosind prima literă a denumirii valutei respective (L, P, Y), barată cu o mică linie orizontală.
Anul 1784: A avut loc audiența lui Horea la împăratul Iosif al II-lea, audiență în cadrul căreia românul îi prezenta împăratului situația țărănimii din Transilvania, dar care nu a dus la rezultatele dorite.
Anul 1815: Se naște Otto von Bismarck, cancelar al Reichului german, în timpul împăratului Wilhelm I.
Inițial prim-ministru al Prusiei, între anii 1862 și 1890, el a supervizat unificarea Germaniei de la 1871 sub hegemonie prusacă. Bismarck este cel care a conceput și proiectat Imperiul German de la 1871, devenind totodată primul său cancelar. Modul autoritar în care a condus statul i-a adus supranumele „Cancelarul de Fier”.
Anul 1824: La propunerea arhitectului austriac Joseph Hartl și a inginerului Johann Freywald, domnitorul Grigore Ghica aprobă propunerea de pavare a principalelor străzi bucureștene cu piatră cioplită, în locul „podurilor” din bârne de lemn sau în locul drumurilor protejate doar cu piatră zdrobită.
Programul de pavare a străzilor Bucureștiului va continua susținut pe toată durata domniei lui Grigore Ghica (1822-1828), iar în perioada următoare, poate mai puțin intens și cu întreruperi. Abia spre începutul secolului XX putem vorbi de dispariția străzilor podite cu lemn, rămase doar în amintirea unor toponimice: podul Mogoșoaei (calea Victoriei), podul Beilicului (calea Șerban Vodă), podul Calicilor (calea Rahovei), podul Târgului de din afară (calea Moșilor).
Dacă străzile podite se numeau poduri, cele nepodite au rămas să se numească tot ulițe: Uliţa Herăstrăului, Uliţa Batiştei, Uliţa Târgoviştei, Uliţa Văcăreşti, Uliţa Colţei, Uliţa Mihai Vodă, Uliţa Izvor.
Anul 1859: Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești și Moldovei a fost recunoscută oficial de Franța, prietena din totdeauna a românilor, de Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.
Anul 1866: S-a înființat Societatea Literară Română, care, din 13 august 1867, a devenit Societatea Academică Română, iar din 30 martie 1879 a devenit Academia Română, așa cum se numește și astăzi prestigioasa instituție.
Anul 1873: Vasul cu aburi britanic RMS Atlantic se scufundă în largul insulei canadiene Nova Scoția din Oceanul Atlantic, provocând moartea a 547 de persoane. Peste aproape patru decenii, se va scufunda tot un vas britanic cu aburi, celebrul Titanic, tot în Oceanul Atlantic.
Anul 1875: Se naște Edgar Wallace, unul din cei mai prolifici romancieri ai lumii. Celebru mai ales datorită romanelor sale polițiste (a scris 79 astfel de romane), Wallace a abordat aproape toate genurile literare
Scrierile sale sunt binecunoscute și publicului românesc, fiind în mare parte traduse și editate. Fără îndoială succesul se datorează suspansului pe care l-a cultivat neîncetat, narațiunii bine conduse, succesiunii logice a episoadelor, dar de multe ori chiar titlurilor, care șochează. Aș cita, cu titlu de exemplu:
- Balada morții
- Cavoul lui Ts’in
- Șaradele narcisei
- Arhanghelul terorii
- Trotuarul fantomelor
- Chipurile nopții
- Un individ sinistru
- Fiicele nimănui
- Portițele trădării
Anul 1878: Mihail Kogălniceanu înaintează consulului general al Rusiei la București, D.F. Stuart, o notă de protest în legătură cu ocuparea de către trupele țariste a unor localități din România. De fapt, nu era vorba de trupe, ci de simpli combatanți, ostași care participaseră la războiul din 1977-78 și care nu mai doreau sau nu mai puteau să se întoarcă acasă:
- Unii fuseseră răniți, dar nu-i mai țineau picioarele să continue drumul.
- Alții își făcuseră prieteni printre români socotind că merită să renunți la votcă, dacă dai de țuică
- Alții s-au însurat cu fete din România întemeind, cu ele, familii.
- Alții s-au făcut birjari în orașele românești. Ei proveneau din cavaleria rusă, își păstrau caii, își cumpărau trăsuri și deveneau muscali. Termenul muscal provine de la Moscova. De altfel, termenul „birjă” pare să provină tot din limba rusă, unde „биржа” semnifică bursa de valori – locul unde staționau respectivii birjari, așteptându-și clienții.
Anul 1880 La 1 aprilie 1880, a fost înființată Banca Națională a României, singura instituție abilitată să emită monedă de metal și de hârtie. Moneda românească de 20 lei - polul - era din aur și echivala cu moneda franceză din aur de 20 franci, faimosul „cocoșel” (cu referire la imaginea unui cocoș, reliefată pe avers)
Anul 1881: Se naște Octavian Goga, poet, publicist și om politic român:
„La noi sunt codri verzi de brad / Și câmpuri de mătase. / La noi atâtea păsări sunt / Și-atâta jale-n case”. Valabil și astăzi, nu?
Anul 1891: William Wrigley inaugurează o afacere de mare succes, înființând compania producătoare de gumă de mestecat care-i poartă numele (Wm. Wrigley Jr. Company).
De pe urma afacerii sale cu gumă de mestecat, a făcut o avere de invidiat. Hotelul Arizona Biltmore din Phoenix a fost finanțat parțial și deținut în întregime de Wrigley, plus conacul din apropiere de 1.500 metri patrați suprafață construită, care era de altfel cea mai mică dintre cele cinci reședințe ale sale, iar acestea nu sunt decât modeste exemple despre prosperitatea la care a ajuns producătorul gumei de mestecat, de pe urma ideii sale.
Anul 1904: România aderă la Convenția internațională privind unitatea tehnică a căior ferate, încheiată la Berna, la 3 mai 1866. În această bază, s-au pus în circulație primele trenuri internaționale cu plecare din București, via Buzău-Pașcani-Ițcani (Suceava).
Anul 1921: Se înființează Opera Română din București, unitate de culturală tutelată și finanțată de stat. Dar opera a funcționat mulți ani numai în săli închiriate, o sală proprie construindu-i-se abia în anii ‘50 – cea existentă și astăzi.
Anul 1924: Sunt pronunțate în Germania sentințele în procesul participanților la Puciul din noiembrie (1923) de la München: cinci ani închisoare și amendă pentru Adolf Hitler și alți acuzați. Generalul Ludendorff a fost achitat.
Anul 1939: Sfârșitul războiului civil spaniol și începutul dictaturii lui Francisco Franco.
Anul 1941: Are loc masacrul de la Fântâna Albă, unde trupele sovietice ucid între 2.000 și 4.000 de români care au încercat să treacă granița din URSS în România.
Anul 1947: Paul al Greciei devine rege, după moartea fratelui său mai mare, George al II-lea. Regele Paul este cel care a găzduit la palatul regal din Atena nunta regelui în exil Mihai al României cu principesa Ana de Bourbon Parma, în 1948, după abdicarea impusă de comuniști în 1947.
Anul 1948: Forțele sovietice din Germania blochează căile de comunicație către sectoarele de ocupație american, britanic și francez din Berlin, declanșând prima criză a Războiului Rece.
Anul 1959: S-a născut fotbalistul român de legendă Helmuth Duckadam. A fost supranumit „Eroul de la Sevilla” datorită performanței sale în finala Cupei Europei din 1986 , câștigată, datorită lui, de clubul Steaua București.
Pentru prima oară în istoria fotbalului, a salvat toate cele patru penalty-uri împotriva echipei Barcelonei, la loviturile de departajare.
Anul 1962: Moare pictorul român Camil Ressu, personalitate marcantă a artei plastice contemporane românești, membru al Academiei Române.
Anul 1977: Americanii Steve Jobs și Steve Wozniak au fondat compania pentru construcția calculatoarelor Apple, căreia nimeni nu i-ar fi putut prognoza, la timpul său, fantastica ascensiune până la ceea ce este compania astăzi.
La înființare, sediul firmei era într-un garaj închiriat. Acest modest garaj a fost punctul de plecare a ceea ce urma să devină curând zona de înalte tehnologii „Silicon Valley”. Astăzi, conform evidențelor publicate de Wikipedia, compania are un capital propriu de 47,79 miliarde $, un venit de 65,23 miliarde $ și un profit de 14,01 miliarde $.
Anul 1979: Iranul devine republică islamică în urma abdicării șahului, care a părăsit țara, și în urma unui scrutin prin care iranienii au susținut noul regim cu o pondere de 99%. Nu se știe cât de corect a fost acest scrutin.
Anul 1997: Cometa Hale-Bopp, clasată printre primele opt ca mărime și ca luminozitate, s-a aflat cel mai aproape de Soare, la 138 milioane de km și a atins un maxim de intensitate luminoasă în ziua de 1 aprilie a acelui an.
Anul 1998: Austria, Germania și Italia au decis ridicarea controalelor de frontieră pentru comunicațiile terestre dintre cele trei țări, în cadrul programului Schengen.
Anul 1998: Președintele Rusiei, Boris Elțîn, îi primește pe principalii miniștri din țările puternic dezvoltate. Aceștia s-au întâlnit pentru prima oară la Moscova, în cadrul "Grupului celor 8".
Pe atunci, predecesorul (și mentorul) domnului Vladimir Putin de astăzi își dorea mult nu un război sângeros cu „Vestul Colectiv”, ci o prietenie sinceră și avantajoasă pentru ambele părți și pentru toate popoarele planetei. Rusia demara pe un drum, care părea să o facă iubită pe întreaga planetă.
Anul 2001: Fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici se predă forțelor poliției, pentru a fi trimis în fața Tribunalului internațional pentru crime de război de la Haga. El urma să fie judecat, dar procesul s-a întreupt, urmare morții neașteptate a lui Miloșevici, după un atac de cord.
Anul 2001: Premieră mondială: Țările de Jos au devenit primul stat din lume care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex.
Anul 2003: Începe vizita de stat în România a regelui Juan Carlos al Spaniei și a reginei Sofia, la invitația președintelui de atunci, Ion Iliescu (1-3 aprilie).
Anul 2003: S-a constituit, la Sfântul Gheorghe, Mișcarea Civică Maghiară, organizație înființată la inițiativa unor membri ai aripii reformiste din cadrul UDMR Covasna.
Anul 2009: Albania și Croația devin membre ale NATO.
Anul 2020: Turneul de tenis de la Wimbledon ediția 2020 a fost anulat pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, din cauza răspândirii COVID-19 în Regatul Unit.
MEMENTO:
- 1 aprilie, ziua păcălelilor
- Ziua păsărilor (pe bune)