Anul 1241: Marea migrație tătară. Migratorii pătrund în Transilvania și ocupă Rodna, după ce migrația afectase deja spațiul românesc. Românii erau vulnerabili, întrucât nu dispuneau de formatiuni statale consolidate, de structuri militare bine organizate sau de fortificații corespunzătoare. În aceste condiții, nu au fost în stare sa reziste în fața cotropitorilor.
Invazia a distrus majoritatea mărturiilor de cultură, de documentare și de limbă ale românilor, lăsând o imensă pagină albă pentru începuturile istoriei noastre. De aceea, puține mărturii ale evului mediu cultural românesc timpuriu mai există astăzi.
Cât privește o imagine asupra atrocităților care s-au abătut în spațiul românesc al acelor timpuri, este foarte sugestivă descrierea ce ne-a lăsat-o cărturarul armean Kirakos Gandzaketsi, contemporan cu evenimentele, considerat a fi unul din cei mai aplicați istorici care redau tragicile evenimente din prima jumătate a secolului XIII:
„... Prietenul nu mai avea lacrimi pentru cel care-i fusese drag. Nimeni nu îndrăznea să-i mai plângă pe cei care pieriseră sub sabia acestor ticăloși. Biserica s-a cernit în doliu, frumusețea și splendoarea cultului dispăruseră. Nimeni nu mai ținea slujbe, nu se mai auzea vocea cântăreților din strană și nici glasul preoților nu mai răsuna în bisericile părăsite. Peste întreg ținutul, se așternuse o ceață densă, iar peste pământul rămas aproape fără locuitori, se răspândeau în voie bălăriie, spinii și uscăciunea. Peste ținut, hăidămăceau în voie străinii, înhățând tot ce găseau în calea lor”.
Migrația n-a ocolit nici sudul arealului românesc. Năvălitorii au coborât de-a lungul Siretului și au distrus biserica fortificată a cumanilor de pe Milcov – poate cea mai veche catedrală creștină de pe teritoriul țării nostre.
Continuându-și marșul, ei au intrat pe valea Buzăului (există și astăzi toponimicul „Drumul Tătarului”) unii înaintând spre Târgu Secuiesc, iar alții spre Brașov. Aceștia din urmă și-au continuat drumul, călcând puternica feudă a Făgărașului, cea stăpânită mai târziu de Mircea, Marele Voievod (cel Bătrân).
Este probabil că înaintarea a continuat pe valea Oltului, ajungând în viitorul teritoriu al lui Seneslau și chiar trecând de acesta, până la Turnu Severin. Abia după ce pustiirea tătară să fi trecut, către mijlocul secolului XIII, apar informații - încă palide - despre încercarea românilor de a pune bazele unei noi organizări, mai puternice și mai solide: apar primele knezate sau voievodate dintre Carpați și Dunăre.
Anul 1437: A izbucnit răscoala țărănească de la Bobâlna, cea mai importantă răscoală din Transilvania, Regatul Ungariei, înainte de Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja. Răsculații cereau, în principal înființarea și recunoașterea unei stări proprii, care să se numească Universitas Hungarorum et Valachorum (Starea ungurilor și a românilor).
Neobținând satisfacție, ei au trimis soli la voievodul Ladislau al IV-lea Csaki. Acesta a executat solii, socotindu-i răzvrătiți, dar a revenit ulterior la gânduri mai bune și a încercat să negocieze cu „răzvrătiții”. Până la urmă, a fost semnat un pact între părți, la Cluj. Pactul dădea curs multora din cererile răsculaților.
În ciuda pactului, conducătorii răscoalei au fost executați la Turda, iar Clujului i s-au retras privilegiile de oraș. Pe 2 februarie a fost reînnoită alianța de la Căpâlna, cunoscută ulterior ca alianța celor trei națiuni (Unio Trium Nationum) prin care s-a reglementat situația socială în Transilvania în următoarele secole, în dauna dreptului strămoșesc românesc, care dispare treptat.
Anul 1492: Edictul de la Alhambra: evreilor spanioli li se pune în vedere ca, în termen de patru luni, să se convertească la creștinism sau să părăsească țara.
Anul 1596: Se naște René Descartes, filosof, matematician francez, de mare renume. Printre noile concepte introduse de el în matematică, se numără sistemul coordonatelor de referință folosit în geometrie, numite astăzi „coordonate carteziene”. Cuvântul cartezian este un derivat al numelui lui Descartes.
Anul 1685: Se naște compozitorul și organistul german Johann Sebastian Bach, considerat titanul muzicii instrumentale și simfonice baroce. Operele sale sunt unanim apreciate în întreaga lume, pentru profunzimea intelectuală, stăpânirea mijloacelor tehnice și pentru frumusețea lor artistică.
Anul 1761: Cutremur cu epicentrul lângă Lisabona, cu magnitudinea 8,5 pe scara Richter. Cutremurul a fost devastator și a lovit întreaga peninsulă iberică.
Anul 1778: Exploratorul englez James Cook a ajuns pe Insula Vancouver și a revendicat-o în numele Regatului Marii Britanii.
Anul 1871: S-a concesionat unei societăți belgiene, pe timp de 45 de ani, dreptul de construire și exploatare în București a tramvaielor cu cai, denumite pe atunci drumurile de fier americane.
Poate pare de necrezut, dar tramvaiele cu cai au circulat în capitala României până acum mai puțin de 100 de ani. Ultimele asemenea atelaje mai existau încă în 1929, când au fost înlocuite cu tramvaiele electrice - soluția modernă pentru transportul urban al acelor vremuri.
A fost înlocuită însă doar tracțiunea. Vechile vagoane ale tramvaielor cu cai au mai circulat multă vreme ca remorci la noul tramvai electric, al cărui vagon devenise neîncăpător pentru a face față cererii.
Am apucat în anii ’40 ai secolului trecut asemenea remorci, vagoane cu geamuri (uneori chiar fără) și cu câte o platformă deschisă la fiecare din capete. Acolo călătoreau fumătorii, amatorii de aer curat, dar și exhibiționiștii, care urcau și coborau în timpul mersului, indiferent de viteza tramvaiului.
Nota bene: confortul în remorcă era inferior celui din vagonul motor. Ca urmare, și biletul de călătorie era mai ieftin cu un leu. Poate interesează pe cineva prețul biletului în acele vremuri (mă voi referi doar la „clasa I”, adică vagon motor de tramvai sau autobuz de primă clasă. La „remorcă” era cu un leu mai ieftin):
- Tramvai – 4 lei (la remorcă 3 lei)
- Autobuz – 6 lei
- Autobuz linia 31 (socotită de lux) – 7 lei
Prețul era pentru călătoria pe o distanță de maximum 6 stații. Pentru o călătorie mai lungă, creștea cu un leu.
Ce însemnau aceste prețuri în perioada interbelică? Pentru a vă face o idee, redau costul unor produse, atât cât mă ajută memoria:
- O pâine neagră - 1 leu
- O pâine albă - 2 lei
- O ciocolată de 100 g, fără umplutură: 7 lei
- Un ziar (Universul, Dimineața, Adevărul) – 3 lei
- O revistă săptămânală – 5 lei
- O carte de școală (istorie, matematică) – 60 lei
- Salariul unei menajere – 2.000 lei (cu locuința și masa asigurată)
- Salariul unui prefect – 20.000 lei.
- O „casă la curte”, din 3 camere, baie, bucătărie, curent electric – 300.000 lei
Anul 1876: La București, cade guvernul conservator al lui Lascăr Catargiu. Două cauze au determinat căderea: tărăgănarea insolvabilității unei concesiuni (Strousberg), și incapacitatea guvernului de a adopta o poziție clară în problemele externe (problema orientală), care se acutizau odată cu răscoalele antiotomane din Bosnia și Herțegovina.
Au urmat trei guverne de foarte scurta durată, iar situația s-a stabilizat doar prin numirea guvernului Ion C. Brătianu, care a reușit o guvernare stabilă timp de cinci ani.
Cât privește problema orientală, aceasta s-a reglementat doar prin războiul ruso-turc, care a redesenat frontierele în Balcani, și prin care România - participantă la război - și-a câștigat independența.
Anul 1877: Războiul de independență: Guvernul României a decretat mobilizarea generală a armatei. Memorialistul George Potra notează, metaforic: „Mirosea a praf de pușcă în Bucureștiul de atunci”.
Anul 1889: A fost inaugurat Turnul Eiffel din Paris, cea mai înaltă construcție din lume la acea vreme (324 m) dar condamnată de către mulți francezi ca fiind o „rușine" arhitectonică, una care ar trebui demolată urgent, fiind inestetică și fără nicio funcție utilitară.
Scria atunci un ziar al vremii: „Orașul care se mândrește cu Luvrul, cu palatul Versailles, cu Arcul de Triumf, cu palatul Élysée și cu foarte multe alte mărturii de bun gust ale înaintașilor, nu poate suporta în plin centrul său o caricatură”.
Fără îndoială, ar fi fost demolat imediat după închiderea expoziției din 1900 pentru care a fost construit, dacă nu i s-ar fi găsit pe parcurs o funcție tehnică: italianul Marconi inventase un aparat numit radio, iar turnul era tocmai bun, ca să agăți de vârful lui capătul unei antene, care să transmită undele cât mai departe în eter.
Astăzi, niciunul din milioanele de turiști care vizitează Parisul nu ratează plăcerea de a vizita Turnul Eiffel, urcând cu unul dintre cele șase ascensoare ale sale și poposind pe fiecare dintre cele trei platforme, anume amenajate ca să poți admira, de pe înălțimea lor, splendoarea uneia din cele mai admirate capitale europene.
Agențiile franceze de turism se laudă susținând că cel puțin jumătate din aceștia pleacă acasă – cine știe la câte fusuri orare distanță - bucurându-se că au în buzunar, ca breloc - un mic turn Eiffel, din metal turnat, din plastic sau chiar din carton.
Anul 1891: Se naște Ion Pillat, poet și traducător român, laureat al Premiului Național pentru literatură.
Anul 1893: A fost înființat Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România, PSDMR, având în frunte personalități cu nume de rezonanță: Ioan Nădejde, Vasile G. Morțun, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu-Bujor, Cristian Racovski, Dimitrie Marinescu, Gheorghe Cristescu și Ilie Moscovici.
Anul 1931: Un cutremur a distrus Managua, Nicaragua; au murit peste 2.000 de oameni. A avut o magnitudine de 6,1 și o intensitate maximă MSK de gradul VI. Un incendiu major, izbucnit atunci, a distrus mii de structuri, arzând și în ziua următoare. Cel puțin 45.000 persoane au rămas fără adăpost, iar pierderile au fost înregistrate la nivel de 35 de milioane de dolari (astăzi, 20 miliarde).
Anul 1938: Regele României Carol al II-lea a abrogat Constituția, a desființat sistemul pluripartid al țării și a instituit Consiliul de Coroană, ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri „consilieri regali" numiți de rege, cu rang de miniștri de stat.
De asemenea, tot regele, a inițiat o nouă regionalizare a țării, instituind 10 rezidențe regale, conduse de câte un rezident regal. Iată și denumirile celor zece rezidențe:
- Suceava (reședința Cernăuți)
- Crișuri (reședința Cluj)
- Prut (reședința Iași)
- Mureș (reședința Alba Iulia)
- Timiș (reședința Timișoara)
- Jiu (reședința Craiova)
- Argeș (reședința București)
- Marea Neagră (reședința Constanța)
- Dunăre (reședința Galați)
- Nistru (reședința Chișinău)
Rezidenții regali îl reprezentau pe rege în teritoriu și îi subordonau pe prefecți, care s-au văzut puși astfel într-o dublă subordonare: a guvernului (în plan central), dar și a rezidentului regal (în plan local).
Anul 1945: Moare, la vârsta de 16 ani, Anne Frank, cea al cărei faimos jurnal, întocmit în anii persecuțiilor etnice în Europa, a fost publicat după Al Doilea Război Mondial.
„Jurnalul” este o carte formată din notițele unui jurnal intim, redactat în limba neerlandeză și ținut de fetița evreică Anne Frank, în cei doi ani cât a stat ascunsă, împreună cu familia ei, în perioada ocupației naziste a Țărilor de Jos.
Anne Frank a murit de tifos în lagărul de concentrare Bergen-Belsen la începutul anului 1945. Jurnalul a fost salvat de secretara Miep Gies, care l-a transmis tatălui Annei, Otto Frank, singurul supraviețuitor cunoscut al familiei, la puțin timp după încheierea războiului.
Cartea a fost tradusă și publicată în peste 70 de limbi străine și este inclusă în mai multe liste ale celor mai bune cărți publicate în secolul XX.
Drepturile de autor ale originalului în limba neerlandeză al jurnalului, publicat în 1947, a expirat la 1 ianuarie 2016, la 70 de ani după moartea autoarei, ca urmare a unei norme generale ce reglementează legislația drepturilor de autor în țările Uniunii Europene. În prezent, versiunea în limba neerlandeză este disponibilă on line.
Anul 1959: Al 14-lea Dalai Lama, Tenzin Gyatso, a ajuns la granița cu India, unde i s-a oferit azil politic
Anul 1966: Are loc lansarea navei spațiale sovietice fără echipaj uman, Luna 10, primul vehicul spațial care a intrat pe orbita Lunii.
Anul 1970: Explorer 1 a reintrat în atmosfera Pământului (după 12 ani petrecuți pe orbită).
Anul 1994: Într-un articol din revista Nature, William H. Kimbel, Donald C. Johanson și Yoel Rak au raportat găsirea primului craniu complet al unui Australopithecus afarensis la Hadar, Etiopia.
Anul 1995: Zborul 371 al TAROM s-a prăbușit lângă localitatea Balotești, la scurt timp după decolarea de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă. 60 de oameni au murit atunci, 11 membri ai echipajului și 49 de pasageri. Nu a existat niciun supraviețuitor.
Aniversări:
Malta : Sărbătoarea Libertății: Festa. Se aniverseazăă finele suveranității britanice asupra țării, in 1979.