Anul 37 d.Hr.: Caligula devine împărat roman după moartea unchiului său, Tiberius.
Caligura a intrat în istorie nu pentru vreo faptă de mare ispravă la nivel imperial, ci pentru atenția cu care își trata calul, un armăsar, pe nume Incitatus. Ca un prim gest de bunăvoință, Caligula l-a însurat pe respectivul armăsar. Mireasa lui Incitatus era iapa Penelopa. Pentru confortul „tinerei perechi”, împăratul a dispus construirea unei case din marmură albă, cu iesle din fildeș, iar pentru a decora harnașamentele tinerii perechii, Caligula a chemat bijutierul imperial și a dispus ca acestea să fie ornate numai cu aur și nestemate.
Istoria povestește că iapa și calul aveau nu mai puțin de 18 îngrijitori, în ale căror atribuții intrau împrospătarea permanentă a porțiilor de ovăz sau fân, ereticarea grajdului, dar și toaletarea celor două ființe cabaline.
Cultul cailor a ajuns însă culminant atunci când împăratul a intrat în conflict cu Senatul și, ca un fel de răzbunare pe respectivii demnitari, i-a făcut colegi cu calul, atribuindu-i acestuia titlul de senator.
Anul 455 d.Hr.: A fost asasinat împăratul roman Valentinian al III-lea. După o domnie de 19 ani, Valentinian al III-lea a fost ucis de un partizan al defunctului general Flavius Aetius, condamnat și executat la ordinul împăratului, în urmă cu vreo 6 luni. Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte!
Anul 1521: Navigatorul portughez Fernando Magellan a ajuns în arhipelagul Filipinelor debarcând pe insula Homonhon. Traversase cu succes Atlanticul, trecuse prin periculoasa strâmtoare care-i poartă numele, traversase și sudul Pacificului, dar aici, în arhipelagurile din sudul Asiei, va fi răpus în mod stupid de un luptător indigen.
Ca urmare, din cele 5 corăbii cu care demarase expediția, avea să se întoarcă înapoi în Europa una singură, Victoria, condusă de câțiva oameni sleiți de puteri și fără căpitanul lor, cu care plecaseră la drum.
Anul 1705: Antim Ivireanul a fost ales episcop al Râmnicului. Una dintre primele măsuri pe care le-a luat în această calitate a fost instalarea unei tipografii la Râmnic.
Anul 1792: A fost asasinat regele Gustav al III-lea al Suediei, care a mai supraviețuit două săptămâni după tragedie, dar nu a putut fi salvat, decedând la 29 martie.
Anul 1821: Tudor Vladimirescu, ajuns la Bolintin, a lansat „Proclamația către bucureșteni”, prin care îi chema pe aceștia la lupta antiotomană.
Anul 1856: S-a născut Ludovic Napoléon, prinț și moștenitor virtual al tronului imperial, singurul copil al împăratului Napoleon al III-lea al Franței. Evenimentele au făcut să nu poată ajunge la a moșteni tronul.
Anul 1859: Se naște viitorul fizician rus Aleksandr Stepanovici Popov, cel care susține că a fost primul om din lume care a transmis și recepționat un semnal prin unde radio. Totuși, nu i-a revenit cinstea de a fi considerat ca inventator al transmisiei radio, întrucât simpla afirmație nu înlocuieşte o cerere de patentare, pe care Popov nu a depus-o la organele abilitate spre a fi confirmată și aprobată de acestea.
În schimb, brevetarea a făcut-o italianul Giulielmo Marconi, care, de altfel, a fost răsplătit și cu premiul Nobel pentru invenția sa.
Anul 1871: Premierul Lascăr Catargiu a dizolvat Parlamentul, după care a format, pentru prima dată în istoria românilor, un cabinet conservator stabil, care va rămâne la putere până în aprilie 1876.
Anul 1911: S-a născut Josef Mengele, medic și cunoscut criminal de război nazist, care efectua experiențe pe deținuţii din lagărele de concentrare naziste.
Presa consemna la timpul său că, presimțind sfârșitul războiului, Mengele a părăsit Germania în ianuarie 1945 și a fugit în Argentina, care a respins cererile de extrădare formulate de Germania Federală. În 1959 a plecat în Paraguay, apoi în Brazilia.
Declarat unul dintre cei mai mari criminali de război, a fost „vânat” sistematic, dar nu a fost prins niciodată. Un cadavru exhumat în 1985, în Brazilia, a fost identificat ca fiind cel al lui Mengele, anul morții fiind stabilit cu aproximație, 1979.
Anul 1924: S-a născut actorul Horia Șerbănescu, cunoscut publicului mai ales prin cuplul „Horia Șerbănescu și Radu Zaharescu”, care a evoluat mulți ani pe scenele de teatru bucureștene, dar și în filme sau la televiziune.
Anul 1926: Fizicianul american Robert Hutchings Goddard lansează cu succes prima rachetă cu combustibil lichid, în Auburn, Massachusetts. Aceasta s-a ridicat la o înălțime de 12 m și a zburat pe o distanță de 56 m.
Anul 1935: Adolf Hitler a anulat, unilateral și cu de la sine putere, clauzele militare aferente Tratatului de la Versailles din 1919. Concomitent a fost publicată Legea reintroducerii serviciului militar obligatoriu și a fost utilizat pentru prima oară termenul Wehrmacht pentru ansamblul forțelor militare germane.
Anul 1939: Preliminariile celui de al Doilea Război Mondial: trupele germane au preluat puterea în Cehoslovacia. Pentru a-și demonstra puterea și a sfida Europa, Adolf Hitler a luat cuvântul de la balconul castelului Pražský Hrad, un simbol de altădată al puterii regilor Boemiei, al împăraților Sfântului Imperiu Romano-German și al președintelui Cehoslovaciei.
Potrivit Guinness Book of Records, Cetatea din Praga este cea mai vastă incintă fortificată din lume, ocupând o suprafață de aproape 70.000 m2, cu o lungime de aproximativ 570 de metri și o lățime medie de aproximativ 130 de metri.
Anul 1945: Orașul german Würzburg a fost distrus în proporție de 90% de un bombardament britanic, în numai 20 de minute. Au decedat 5.000 de persoane.
Anul 1957: La 16 martie, a murit sculptorul român de notorietate internațională Constantin Brâncuși. Lucrările memoriale expuse în aer liber la Târgu Jiu stau martor neclintit al geniului brâncușian.
Și am zis neclintit pentru că nu puțini politicieni s-au căznit să le mute în locuri „mai puțin vizibile”, căci „Poarta Sărutului” se află chiar în centrul parcului din mijlocul orașului, iar „Coloana Infinitului” este vizibilă cam de oriunde te-ai duce prin urbe.
Așa se face că viitorul mare maestru al sculpturii universale nu s-a bucurat de prea multă apreciere în țară. Și-a finanțat din greu trecerea prin școli, iar când, în final, a primit o bursă de studii la Școala de Arte Frumoase din Paris, a pornit pe jos să parcurgă lungul traseu – adevărată odisee.
Anul 1963: În Mali (Africa), a erupt vulcanul Agung, ducând la uciderea a 11.000 de oameni.
Anul 1965: La București, a avut loc premiera filmului Pădurea spânzuraților, după romanul cu același nume al lui Liviu Rebreanu, film realizat în regia lui Liviu Ciulei și distins cu premiul pentru cea mai bună regie, la Festivalul de la Cannes (Franța).
Anul 1966: Moment istoric: astronauții americani Neil Armstrong și David Scott, aflați la bordul navetei Gemini 8, au reușit prima conectare a unei navete spațiale cu echipaj uman cu un alt obiect, o rachetă Agena.
Anul 1978: Aldo Moro, politician italian, fost prim ministru, a fost răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile roșii". Mai târziu a fost ucis de răpitorii săi.
Răpirea fostului președinte al Italiei de către brigăzile teroriste are la bază alegerile imediat postbelice, din 1946, când comuniștii au repurtat o victorie care obliga Democrația Creștină să formeze o coaliție împreună cu forțele politice de centru-dreapta. Aceasta a provocat nemulțumirea Brigăzilor Roșii, care au considerat că stânga a fost trădată și s-au socotit îndreptățite să recurgă la un gest extrem, pentru a fi băgate în seamă.
În acest context, l-au răpit pe președintele țării Aldo Moro în timp ce acesta se deplasa către Parlament și l-au ținut captiv timp de 55 de zile înainte de a-l executa. Răpirea și asasinarea lui Moro a provocat un șoc național în Italia și în întreaga lume.
Anul 1985: Jurnalistul american Terry Anderson a fost răpit de teroriști la Beirut, Liban. A fost eliberat în 1991, după 2.454 de zile petrecute în captivitate.
Anul 1995: Statul Mississippi din SUA a devenit ultimul stat care a aprobat formal abolirea sclaviei, prin ratificarea amendamentului al 13-lea, formulat oficial încă din 1865.
Anul 1999: Președintele Comisiei Europene, Jacques Santer, și-a anunțat demisia, fapt fără precedent în istoria instituției europene.
Decizia a intervenit ca urmare a unui raport foarte critic, care stabilea marea responsabilitate colectivă a Comisiei în cazurile de fraudă semnalate la sfârșitul anului 1998. La succesiunea lui Santer, a fost desemnat fostul premier italian, Romano Prodi.
Anul 2014: Crimeea. teritoriu aparținând de jure Ucrainei, dar în care Rusia începuse deja să-și exercite influențele, votează într-un referendum neconstituțional secesiunea de Ucraina și incorporarea în Rusia.
Pe această bază și fără a ține seama de legitimitatea cel puțin îndoielnică a referendumului, Rusia și-a instalat propria administrație în Crimeea, fără ca Ucraina să intervină armat împotriva agresiunii apărute în teritoriul său.
Unii specialiști apreciază că ocuparea intempensivă a Crimeii ar fost un test menit să demonstreze slăbiciunea armatei ucrainene, care nu a intervenit imediat. Testul ar fi încurajat războiul anti-ucrainean declanșat de Kremlin în februarie 2022 și aflat încă în plină desfășurare.