Comasarea forțată a alegerilor europarlamentare cu cele locale, schimbarea datei scrutinului prezidențial, pus înainte de votul pentru Parlament, inflația galopantă, degringolada de la nivelul Executivului, lipsa de soluții pentru provocările economice arată vulnerabilități majore ale sistemului democratic din România.
Amenințarea AUR cu posibilitatea de a deveni una dintre cele mai importante forțe politice, propaganda Rusiei care a reușit să erodeze sprijinul popular pentru cauza Ucrainei și miile de site-uri și postări de pe rețelele sociale care laudă și susțin crimele lui Putin arată că România e una dintre marile victime europene ale războiului hibrid dus de Kremlin.
În „Strategia Militară a României”, perioada 2021-2024, deși există o referire marginală la „…acțiuni hibride”, documentul nu definește aceste atacuri și nici nu face referire la modalități de descurajare și respingere a lor.
„Războaiele hibride rusești includ utilizarea unor forțe convenționale semnificative și crearea de conflicte. Armata rusă definește războiul hibrid ca fiind un efort la nivel strategic pentru a modela guvernarea și orientarea geostrategică a unui stat-țintă, în care toate acțiunile, până la și inclusiv utilizarea forțelor militare convenționale în conflicte regionale, sunt subordonate unei campanii de informare”, se arată în lucrarea Războiul Hibrid al Rusiei, realizată și publicată de Institutul pentru Studiul Războiului.
„Concepția rusă despre războiul hibrid este mult mai extinsă. Ea acoperă întregul <spațiu de competiție>, inclusiv mijloacele subversive, economice, informaționale și diplomatice, precum și utilizarea forțelor militare care se extind peste pragul superior al conceptului de zonă gri, care surprinde mai exact abordarea chineză a războiului”, se mai arată în volumul citat.
AUR, o susținere misterioasă
Deși a trecut peste un deceniu de la momentul în care experții militari atrăgeau atenția că Rusia dezvoltă acest tip de război, bazându-se pe Internet, date și rețele sociale, autoritățile din România nu l-au înțeles, nu au perceput amenințarea și n-au făcut mare lucru pentru a o contracara.
Klaus Iohannis, cel care astăzi încearcă să ajungă în fruntea NATO, și guverne succesive n-au avut nicio preocupare pentru înțelegerea și dezvoltarea unei strategii defensive în fața acestui tip de conflict.
Partidul AUR, condus de George Simion, un deputat român care are conexiuni cu agenții Rusiei, având interdicție de a intra pe teritoriul Ucrainei și Moldovei, a crescut vertiginos în numai șase luni, începând cu jumătatea anului 2020, într-o perioadă în care țara noastră era foarte grav afectată de pandemie.
Întreaga popularitate a noii formațiuni s-a bazat pe o uriașă campanie pe rețelele sociale a cărei finanțare a rămas un mister până în zilele noastre.
Vulnerabilitate cronică în fața atacurilor hibride
Intrarea AUR în Parlamentul României, exclusiv printr-o operațiune digitală, și obținerea unei cote de zece procente din voturi a reprezentat prima mare înfrângere a Bucureștiului în fața Kremlinului în ceea ce poartă numele de confruntare hibridă.
Nimeni nu vorbește deschis despre acest subiect, dar pe culoarele Puterii sunt mulți care recunosc vulnerabilitatea României.
„Între timp a avut loc un alt atac pe infrastructura de sănătate şi, din acest punct de vedere, am spus-o, că în momentul de față urmează investiții extrem de importante în infrastructura de sănătate din România, 100 de milioane de euro”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în data de 16 februarie, imediat după ce mai multe spitale din România au fost blocate în urma unei acțiuni coordonate asupra rețelelor de computere ale acestora.
„Statul român se pregătește foarte clar, actualizând legislația, aducând noi linii de finanțare pentru tot ceea ce înseamnă infrastructura IT a statului şi investind foarte clar… despre un cadru unitar la nivel național în materie de recomandare din partea statului român pentru fiecare entitate a autorităților publice locale sau centrale, în care se creează un ghid extrem de simplu în care toți responsabilii pentru infrastructura IT trebuie să respecte niște condiții minime…”, a adăugat ministrul.
Declarația oficialului vine la patru ani după ce agenți de influență ai Rusiei au fost aleși în Parlamentul României. Dar situația e mult mai gravă.
Dragnea e de vină
Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, a promovat intens pe rețelele sociale o „investiție de neratat”, printr-un mesaj video falsificat.
La campania de fraierire a românilor au fost folosite și clipuri false cu Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Andreea Esca și alte personalități ușor de recunoscut de către publicul român.
Reacția statului, inexistentă.
„Dacă o televiziune, radio, site cu proprietari cunoscuți sau companie de publicitate outdoor care operează legal în România ar încasa bani și ar rula în draci publicitate falsă de acest tip - care folosește imaginea prim-ministrului, a guvernatorului BNR, a miniștrilor, a unor cunoscuți prezentatori de știri, a unor manageri de companii strategice, a marilor bănci - clonând voci și site-uri de știri cunoscute, toate pentru a escroca publicul neinstruit… cam ce credeți că s-ar întâmpla?”, s-a întrebat Dragoș Stanca, expert în comunicare.
Bineînțeles că n-a primit un răspuns.
La sfârșitul lunii ianuarie, în urma unui atac cibernetic asupra Camerei Deputaților, au fost sustrase peste 300 de documente oficiale, inclusiv datele cărții de identitate a prim-ministrului Marcel Ciolacu.
„Da, o să-l schimb. Sper ca până la această oră să nu se fi făcut niciun un credit bancar cu buletinul meu”, a glumit Ciolacu despre jenantul incident.
„…voi primi o informare de la mai multe instituții ale statului. Nu este prima oară când avem de a face cu aceste atacuri cibernetice”, a mai spus premierul.
„La un moment dat, un președinte al Camerei Deputaților a decis ca Secretariatul General al instituției să nu intre într-un anumit program, astfel încât să fie implicat şi STS şi SRI în protejarea datelor Camerei Deputaților. Şi acum vedem consecințele”, a declarat Marcel Ciolacu, făcând referire la Liviu Dragnea, fostul lider PSD, care la acea vreme era terorizat de ideea că e urmărit de serviciile secrete, subordonate lui Iohannis, marele său inamic politic.
România, un teren de joacă pentru Kremlin
Nu impactul sau senzaționalul acestor acțiuni sunt importante, ci frecvența lor, care e tot mai mare, și lipsa totală de pregătire a autorităților, care nu au nici cea mai mică strategie defensivă în fața atacurile hibride.
Lipsa unui plan, a unui pachet de legi, a profesioniștilor și antrenamentului în acest domeniu au făcut ca, la doi ani de la invadarea Ucrainei, România să fie o victimă colaterală în acest tip de război purtat de Rusia.
Kremlinul rulează astăzi în țara noastră mii de pagini și conturi pe rețelele sociale, are adepți, „influenceri”, „idioți utili”, posturi de radio, emisiuni TV, aleși în Parlamentul României, iar prin acțiunea conjugată a acestor forțe o mare parte a opiniei publice a devenit susținătoare a agresiunii și crimei.
Pierderea războiului hibrid a transformat din temelii arhitectura politică a țării, ajungându-se în situația ca o alianță atipică „stânga-dreapta”, e vorba de PSD-PNL, să deformeze procesul electoral pentru a limita influența forțelor extremiste, susținute de Rusia.