Nu este pentru prima dată când establishment-ul politic de la Moscova și mai ales de la Kremlin atrag atenția României că a pierdut teritorii în favoarea Ucrainei.
Dacă Rusia va câștiga războiul din Ucraina, sigur va urma un atac asupra Republicii Moldova; nu trebuie să fii expert militar ca să îți dai seama că niciun stat nu își dorește graniță teritorială cu un regim revizionist.
Doar o gândire politică limitată la revizionism și interpretări eronate ale istoriei poate să ajungă la concluzia că Rusia are șansa de a redeveni o mare putere prin război, afirmă Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic și doctor în științe politice la Universitatea din București, într-un interviu acordat Spotmedia.ro.
Iată principalele declaraţii:
- Un nou mandat pentru Trump și reducerea ajutorului UE pentru Ucraina este exact ce are nevoie Putin în conflictul din Ucraina.
- Putin are nevoie să arate că este un lider puternic care se confruntă cu Occidentul chiar prin intermediul presei occidentale.
- România înțelege că revizionismul teritorial se înscrie în categoria înțelegerilor dintre dictatori, cum a fost cazul pactului Ribbentrop-Molotov.
- Există în România un electorat conservator care nu se simte reprezentat, mai ales după dispariția PNȚCD, însă acest electorat nu e format doar din oamenii care pot fi manipulați ușor cu idei revizioniste.
- Prezența la guvernare a unui partid extremist nu va însemna tentative de anexare a unor teritorii din Ucraina sau Republica Moldova. Aceste idei vor rămâne la stadiul unui discurs agresiv menit să distragă atenția de la problemele reale ale societății, pentru care extremiștii nu sunt capabili să ofere politici și soluții reale.
- Dacă Rusia va câștiga războiul din Ucraina, sigur va urma un atac asupra Republicii Moldova, al cărei teritoriu fusese stabilit ca obiectiv încă de la declanșarea ostilităților militare în 2022. Pentru România ar fi o problemă majoră o prezență militară rusă la Chișinău.
De ce a acceptat Vladimir Putin acest interviu, să-i spunem totuși interviu, cu rezervele de rigoare? De ce acum, care e oportunitatea?
Putin a încercat încă o dată să justifice războiul din Ucraina pornind de la fapte istorice interpretate eronat. Dar ceea ce s-a întâmplat în trecut nu este o justificare pentru încălcarea dreptului internațional și a angajamentelor asumate de Rusia în relațiile cu Ucraina. Ce mai contează ce s-a întâmplat în secolul al IX-lea cu dinastia Ruric, ce a cucerit Ecaterina cea Mare în secolul al XVII-lea sau proiectul Novorossia din secolul al XVIII-lea? Sau faptul că Ucraina este un stat a cărui configurație teritorială a rezultat, la un moment dat, din decizii ale lui Stalin și Hrușciov?
Până la urmă, și Rusia de astăzi este rezultatul unor extinderi teritoriale prin care au fost înglobate multe etnii diferite de cea rusă. Și care este problema cu aceste situații din trecut? Absolut niciuna. Sunt total irelevante...toată lumea civilizată se raportează la dreptul internațional și prevenirea războaielor ca premise fundamentale pentru bunăstarea economică și libertatea cetățenilor.
Puterea unui stat nu constă doar în capacitatea de a trimite în malaxorul războiului mii de soldați și mercenari, în eliminarea de pe fața pământului a unor orașe și sate. Capacitatea de a inova prin tehnologie, de a prelungi speranța de viața a propriilor cetățeni, PIB-ul sunt atribute în funcție de care se măsoară puterea unui stat în secolul al XIX-lea.
Ce ar trebui sa se întâmple astăzi, pentru ca elita politica a Rusiei să înceteze războiul și să nu mai declanșeze alte conflicte? Să accepte toată lumea refacerea URSS?
Dar alte state care în decursul istoriei au pierdut teritorii ce ar trebui sa facă? Să declanșeze războaie, să le ocupe militar? Doar o gândire politică limitată la revizionism și interpretări eronate ale istoriei poate să ajungă la concluzia că Rusia are șansa de a redeveni o mare putere prin război.
Cui s-a adresat Putin? Pentru urechile cui și-a lansat mesajele?
Putin s-a adresat în primul rând publicului din Occident, încercând încă o dată să arate că are argumente pentru a justifica războiul din Ucraina. Nu sunt un expert în politica internă a SUA, dar nu pot să nu observ că:
- interviul a apărut în contextul unor dispute interne cu privire la sprijinul militar pentru Ucraina;
- Tucker Carlson este un conservator care l-a susținut pe Donald Trump;
- fostul președinte american care încearcă sa fie nominalizat și anul acesta a declarat că va încuraja Rusia să atace statele membre NATO care nu își respectă angajamentele financiare față de Alianță.
De asemenea, nu pot să nu observ ascensiunea electorală a unor forțe extremiste în UE și reducerea sprijinului cetățenilor europeni pentru Ucraina în sondaje. Un nou mandat pentru Trump și reducerea ajutorului UE pentru Ucraina este exact ce are nevoie Putin în conflictul din Ucraina.
În al doilea rând, Putin s-a adresat rușilor. Canalele de propagandă au preluat pe larg interviul. Au transmis comentarii ale Mariei Zaharova, ale lui Dmitri Peskov despre interviu, amănunte despre cum s-a agreat interviul și reacțiile stârnite de Putin in Occident. Evident, nu toate informațiile transmise despre subiect au fost și reale.
În martie 2024 vor fi alegeri prezidențiale. Putin candidează aproape singur, după ce a eliminat singura voce anti-razboi din scenariul alegerilor, și are nevoie să arate că este un lider puternic care se confruntă cu Occidentul chiar prin intermediul presei occidentale.
Trebuie notat și faptul că, deși a avut numeroase alte solicitări de interviuri din Occident, după cum a anunțat chiar Peskov, Putin a preferat să stea de vorba cu un personaj controversat, care i-a oferit aproape 30 de minute pentru un monolog despre interpretări eronate ale istoriei.
Vladimir Putin a fost lăsat să-și expună propaganda, versiunea falsă asupra istoriei. 30 de minute a prezentat istoria rescrisă la Kremlin, practic, făcînd referire și la România, cu una dintre tezele uzitate de la începutul războiului, de către propagandă - România a pierdut teritorii în favoarea Ucrainei. Cui îi este utilă acestă teză? Mă uit înspre partidele extremiste.
Nu este pentru prima dată când establishment-ul politic de la Moscova și mai ales de la Kremlin atrag atenția României că a pierdut teritorii în favoarea Ucrainei. Au mai invitat România și Ungaria, parcă și Polonia, să participe alături de Rusia la un fel de partiționare a Ucrainei și în 2014. Doar că România înțelege că revizionismul teritorial se înscrie în categoria înțelegerilor dintre dictatori, cum a fost cazul Pactului Ribbentrop-Molotov.
România a recunoscut independența Ucrainei în 1992 și respectă angajamentele cu privire la inviolabilitatea frontierelor și nerecurgerea la forță stabilite prin tratatul bilateral din 1997.
Atunci când nu a ajuns la un acord cu Ucraina cu privire la delimitarea platoului continental al Insulei Șerpilor, România s-a adresat instanței de la Haga.
Există în România un electorat conservator care nu se simte reprezentat, mai ales după dispariția PNȚCD, însă acest electorat nu e format doar din oamenii care pot fi manipulați ușor cu idei revizioniste. Sunt și oameni educați care nu susțin înlocuirea parteneriatelor cu NATO și UE cu promisiunile revizioniste ale lui Putin.
Mulți dintre conservatorii români au fost atrași cel puțin indirect de ideile propagandei Kremlinului, care exploatează foarte abil toate clivajele, sensibilitățile unei societăți. Agenda celor două partide cu idei extremiste nu are ca obiectiv Ro Exit sau renunțarea la statutul de membru NATO.
Nu cred că prezența la guvernare a unui partid extremist va însemna tentative de anexare a unor teritorii din Ucraina sau Republica Moldova. Aceste idei vor rămâne la stadiul unui discurs agresiv menit să distragă atenția de la problemele reale ale societății, pentru care extremiștii nu sunt capabili să ofere politici și soluții reale.
Cum facem cu acest interviu, încât Putin să nu controleze agenda, de vreme ce declarațiile lui sunt citate în buclă? E nevoie de un răspuns instituțional?
Cred că există deja răspunsuri instituționale pentru o mare parte a afirmațiilor și alegațiilor lui Putin. Nu cred că trebuie amplificat efectul de „bulgăre de zăpadă”.
Șeful Statului Major a spus că România trebuie să se pregătească pentru eventualitatea unui război. Putin spune că nu-i folosește la nimic să atace o țară NATO. Mesaje liniștitoare vin și de la premierul Ciolacu, contrazicând astfel expertul militar. Este România într-o stare de naivitate, la nivel de autorități?
Din ce îmi amintesc, șeful Statului Major a vorbit despre demersuri legislative și investiții în producția de armament pentru a atinge standardele NATO.
Pregătirea populației a fost unul dintre angajamentele asumate de România. Șeful Statului Major a vorbit despre necesitatea de a avea o societate rezilientă, chestiune care se regăsește chiar în art 3 al Tratatului NATO – ” Pentru a îndeplini mai eficient obiectivele acestui Tratat, Părțile, separat sau împreună, prin intermediul auto-ajutorării și al sprijinului reciproc continuu, își vor menține și își vor dezvolta capacitatea individuală și cea colectivă de rezistență în fața unui atac armat”.
Dacă Rusia va câștiga războiul din Ucraina, sigur va urma un atac asupra Republicii Moldova, al cărei teritoriu fusese stabilit ca obiectiv încă de la declanșarea ostilităților militare în 2022. Pentru România ar fi o problemă majoră o prezență militară rusă la Chișinău, în primul rând pentru faptul că în Republica Moldova sunt mulți cetățeni români.
În al doilea rând, nu trebuie să fii expert militar ca să îți dai seama că niciun stat nu își dorește graniță teritorială cu un regim revizionist. Cred că Rusia ar putea să aibă ca țintă un stat membru NATO dacă câștigă războiul din Ucraina. Poate că ar fi un stat baltic, având în vedere trecutul sovietic comun sau poate un alt stat NATO care are mai puține capacități de apărare decât balticii. De aceea, este foarte important ca Occidentul să continue să sprijine Ucraina.
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech