În plină criză bugetară, Guvernul trebuie să facă rost de nu mai puțin de 16 miliarde de lei (peste 3 miliarde de euro), suplimentar față de suma bugetată, pentru a plăti măririle de salarii din Justiție pe care judecătorii și le-au acordat singuri, retroactiv.
Suma necesară e mai mare decât tot ce poate stoarce Guvernul în 2023 prin pachetul de măsuri fiscale asumat în Parlament – care se ridică la doar circa 10 miliarde de lei (aproximativ 2 miliarde de euro), în condițiile în care Ministerul de Finanțe e somat de către magistrați să le bugeteze încă 3 miliarde de euro în acest an, ca restanțe la majorare și penalități.
Calculul e făcut într-un document confidențial trimis de către Ministerul de Finanțe către CSM și Înalta Curte şi obţinut de Curs de Guvernare.
Numai suplimentul la salariile din Justiție costă cât 2/3 din totalul salariilor din Educația preuniversitară.
Totalul provine din majorările salariale pe care sistemul și le-a acordat singur în instanță, în cadrul unui fenomen litigios ce crește exponențial și înghite bucăți tot mai mari din cheltuielile de personal ale statului.
Mecanismul de majorare a salariilor din Justiție prin procese trebuie stopat urgent, cer specialiștii din MF, altfel se va ajunge la „sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”.
”Situația este cu atât mai greu de acceptat, cu cât realitatea economică actuală a României este problematică și nu poate fi ignorată de nicio autoritate publică”, atrag atenția autorii documentului.
Care sunt sumele suplimentare solicitate de sistemul de justiție
Bomba salariilor din Justiție a fost detonată în 2020, când un consilier de probațiune a câștigat în instanță majorarea valorii de referință sectorială (VRS) de la 485 de lei la 605 lei, deci o creștere de 25%.
Au urmat alte decizii ale instanțelor (în procese intentate de judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal asimilat, personal auxiliar și conex etc.) și, în cele din urmă, lămurirea dispozitivului hotărârii și ordine semnate de șefii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului General și CSM, și de ministrul de Justiție, pentru reîncadrarea magistraţilor prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei.
Începând cu luna mai, acești șefi din Justiție au asaltat MF cu solicitări de majorări bugetare, pentru a plăti drepturile salariale ale celor din domeniu.
Suma neverosimilă la care s-a ajuns – 16,091 miliarde de lei
Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate din familia ocupațională Justiție a urcat vertiginos la 16,091 miliarde de lei.
Ea este compusă din:
- majorarea salarială cu 25%,care se aplică retroactiv, așa cum a stabilit instanța, și anume din anul 2018 până în prezent – 10,688 miliarde de lei
- dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) – 5,4 miliarde de lei
Fenomenul litigios practicat de Justiție nu este o noutate, ci dimpotrivă el a devenit normalitate, cu sume tot mai mari angrenate în această spirală periculoasă asemănătoare unei găuri negre ce crește în buget.
Vezi integral analiza Statul trebuie să stoarcă rapid 3 mld. euro din economie pentru a plăti creșterile retroactive de salarii din Justiție. Numai suplimentul înseamnă 2/3 din salariile din Educație pe Curs de Guvernare