România a ratat momentul aderării la Schengen. A existat un mare entuziasm din partea autorităților, care au crezut că, atâta timp cât de partea țării noastre se află Germania și Franța, lucrurile se vor rezolva. Dar nu a fost așa.
Pe zi ce trece, e tot mai limpede că există o strategie diplomatică a Rusiei de blocare a accesului României în spațiul Schengen, folosindu-se de influența pe care o are asupra sistemului politic din Austria.
Pentru Kremlin, accesul României și Bulgariei în spațiul Schengen înseamnă o accelerare a transportului de mărfuri dinspre Ucraina și Moldova spre piețele europene, adică mai mulți bani pentru Kiev, dar și mai multă susținere occidentală.
Opoziția cancelarului austriac Karl Nehammer și a ministrului său de Interne Gerhard Karner la aderarea României și Bulgariei la Schengen ascunde o legătură puternică de afaceri între Viena și Moscova.
OMV, importanta companiei petrolieră prezentă și în țara noastră, continuă să facă afaceri cu Rusia, importând petrol și gaze din această țară, în ciuda sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană și SUA.
„Atâta timp cât Gazprom va continua să livreze gaze, noi vom continua să le preluăm”, a declarat Alfred Stern, președintele executiv OMV, pentru cotidianul „Financial Times”, în urmă cu o lună.
Legea anti-spionaj, blocată
De la venirea la putere, în 1999, prima dată ca prim-ministru și, apoi, ca președinte, Vladimir Putin a avut ca obiectiv să-și consolideze rețelele de spioni în interiorul Uniunii Europene, concomitent cu dezvoltarea intereselor de afaceri.
Viena, în ultimii ani, a devenit un fel de Vest Sălbatic al acțiunilor de spionaj desfășurate de agenții ruși, care vizează alte state din Europa, cum ar fi Germania, cel mai apropiat și important aliat al Austriei.
La începutul acestui an, principalele partide de opoziție - SPO, și NEOS - au propus în Parlament înăsprirea legislației penale pentru acțiunile de spionaj desfășurate pe teritoriul țării, dar OVP, Partidul Popular, și FPO, Partidul Libertății, de extremă dreapta, s-au opus modificării legii.
„Am semnalat aceste abuzuri de mult timp, dar nu s-a schimbat nimic în Codul Penal, cu consecințe nefaste” pentru Austria, a declarat Stephanie Krisper, deputată a partidului liberal NEOS, care susține demersul legislativ de a incrimina spionajul desfășurat pe teritoriul austriac.
Există o legătură puternică între cele două formațiuni de dreapta - OVP și FPO - cu Kremlinul pe care nimic nu o poate desface, nici măcar războiul din Ucraina în care rușii ucid oameni nevinovați, distrug spitale, școli și locuințe civile.
Nunta care a șocat Europa
În luna august 2018, ministrul de Externe austriac Karin Kneissl, 57 de ani, se căsătorește cu un om de afaceri, iar invitat de onoare la eveniment a fost nimeni altul decât Vladimir Putin.
Imaginile de la acea petrecere au reprezentat un șoc atât pentru o mare parte dintre austrieci, dar și pentru milioane de cetățeni din nordul și estul Europei, care trăiesc sub continua amenințare a Rusiei.
Acum, după cinci ani, imaginile respective au un înțeles mai profund și arată că influența Kremlinului ajunsese până la cel mai înalt nivel în stat, controlând oameni politici, companii și instituții publice din Austria.
VIDEO. Nunta care a șocat Europa a avut loc în anul 2018, atunci când Karin Kneissl, ministru de Externe al Austriei, s-a căsătorit, iar invitat de onoare a fost Vladimir Putin - Sursa: You Tube/ Global News, Filmstock
În urmă cu două zile, Karin Kneissl, fost ministru de Externe, a anunțat că se va stabili în Rusia și va lăsa „în urmă vechea ei viață”, după cum chiar ea a declarat.
Cea care a condus diplomația austriacă a rămas credincioasă Kremlinului și după începerea războiului din Ucraina, făcând parte din consiliul de administrație Rosneft, o importantă companie petrolieră din Rusia, dar și din mai multe organizații și fundații rusești, predând și la Universitatea din Sankt Petersburg.
În 2023, Karin Kneissl a participat la o serie de conferințe în care a promovat interesele Rusiei, criticând sancțiunile economice impuse de SUA și de Uniunea Europeană.
180 de diplomați ruși se înghesuie în ambasada Kremlinului din Viena
Agențiile de informații și securitate ale Austriei sunt atât de penetrate de ruși sau de asociații lor încât acestea sunt ocolite de celelalte servicii secrete din Occident.
Nu fac schimb de date și nici nu preiau rapoarte de la Viena de teamă să nu fie false și să producă daune, se arată într-un amplu articol publicat de „Financial Times”, la jumătatea lunii iulie.
La Viena, în acest moment există încă 180 de diplomați ruși acreditați, a declarat un reprezentant al serviciilor de informații occidentale pentru cotidianul britanic.
„Cel puțin o treime dintre ei folosesc acoperirea diplomatică pentru activități de colectare de informații. Mulți alții operează în mod ilegal, încurajați de supravegherea lejeră a poliției și autorităților din Viena. E un adevărat Vest Sălbatic. E comic cât de mult pierdem în această țară”, susține acesta.
În contextul în care Austria e expusă total atât economic, cât și politic în fața Rusiei, e mai ușor de înțeles de ce, cu toate presiunile făcute de oamenii politici de la București pentru aderarea la spațiul Schengen, aceștia s-au lovit de un zid.
Cancelarul Karl Nehammer și ministrul de Interne Gerhard Karner folosesc subiectul sensibil al imigranților din nordul Africii pentru a justifica refuzul accesului României și Bulgariei în spațiul comun.
Dar e doar un pretext, bine construit, pentru a avea sprijinul opiniei publice din Austria, în același timp servind și interesele Rusiei.
Problemele României cu spionajul rusesc
Din perspectivă politică, România continuă să-și consolideze alianțele din Europa, încercând să izoleze Austria, dar pentru a reuși e nevoie de o strategie mai sofisticată, care să demoleze cel puțin o parte din conexiunile Viena-Moscova.
„… am abordat subiectul extinderii spațiului Schengen și finalizării procesului de aderare a României și Bulgariei cât mai curând posibil. Deja, după instalarea recentă a guvernelor României și Bulgariei, țările noastre au făcut eforturi suplimentare pentru atingerea acestui obiectiv”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirea din luna iulie cu Nikolai Denkov, omologul bulgar.
România, în sine, e o țară cu probleme vizavi de spionajul rusesc, desfășurat pe teritoriul țării noastre.
După 1990 nu a existat nicio acțiune importantă de a scăpa de monitorizarea Kremlinului. La nivelul statului, a fost adoptată strategia că „știm și controlăm ce se întâmplă”, dar după 2014, odată cu anexarea peninsulei Crimeea, această strategie a produs multe pagube, atât pe plan intern, cât și în relația cu Moldova, dar și alte state din vecinătate.
La începutul lunii iunie, Ministerul de Externe a decis expulzarea a 40 de persoane din Ambasada Rusiei la București, 11 diplomați și 29 de angajați ai personalului tehnic.
”Ambasadorul Federației Ruse la Bucureşti a fost informat astăzi, 8 iunie 2023, în cadrul unei întrevederi cu secretarul de stat pentru afaceri strategice, asupra deciziei autorităților române de a reduce personalul diplomatic şi tehnico-administrativ al Federației Ruse în România prin limitarea numărului acestuia la un nivel apropiat de cel al reprezentării diplomatice şi tehnico-administrative a României în Federația Rusă”, se arăta în comunicatul MAE.
În urmă cu câteva zile, Moscova a răspuns cu o decizie similară, dar fără a preciza numărul celor trimiși în țară, ceea ce înseamnă că acesta e mult mai mic.
România avea în Rusia o reprezentare minimă la nivel de ambasadă, mai ales după ce Putin a invadat Ucraina.
Sunt puține șanse ca în acest an Guvernul să reușească aderarea la Schengen. Relațiile dintre Austria și Rusia rămân strânse și complicate, iar fără o victorie a Ucrainei, dar și câștigarea unei independențe europene totale față de gazul și petrolul rusesc va fi greu de construit un front diplomatic solid care să modifice punctul de vedere al liderilor politici de la Viena.
AUSTRIA. Vladimir Putin, invitat la nunta lui Karin Kneissl, ministru de externe austriac, în august 2018 - Foto: Hepta.ro
