Bulgaria și România ar trebui să fie în Schengen, potrivit unei majorități din Parlamentul European, dar Austria continuă să se opună cu un argument binecunoscut: granițele externe ale UE sunt slab protejate.
Apeluri la boicotarea companiilor, un ambasador convocat la București, critici de la partenerii europeni: probabil că guvernul Austriei nu se aștepta la atâtea reacții negative când a votat împotriva aderării României și Bulgariei în spațiul Schengen, comentează publicația independentă germană Die Tageszeitung.
Ambele țări au îndeplinit toate condițiile pentru aderare de ani de zile. Cu toate acestea, în decembrie, Austria și Țările de Jos au votat împotrivă la Consiliul JAI.
Guvernul de la Viena a pierdut încrederea partenerilor europeni, în special România și Bulgaria, iar partidul ÖVP, condus de cancelarul Karl Nehammer, devine tot mai izolat în Europa. Înainte de vot, Comisia UE se pronunțase deja în favoarea aderării celor două țări la Schengen.
O rezoluție a Parlamentului European a arătat recent cât de singur este guvernul de la Viena în această situație. 526 de europarlamentari au votat pentru și doar 57 împotrivă ca Bulgaria și România să fie admise cât mai repede în zona Schengen.
Aceasta este una dintre „cele mai vizibile realizări ale integrării europene”, după cum se arată în textul rezoluției. Este inacceptabil ca cetățenii să fie discriminați la graniță cu timpi de așteptare care uneori pot dura zile întregi, pierderi economice și poluare inutilă.
Spre deosebire de Țările de Jos, Austria este menționată de două ori în rezoluție. Argumentul folosit de Viena – este vorba despre combaterea migrației ilegale – nu face parte din criteriile clar definite pentru apartenența la Schengen.
Chiar și președintele federal austriac Alexander Van der Bellen a regretat decizia guvernului din decembrie. Austria se află într-o „situație dificilă” din cauza numărului mare de solicitanți de azil. ”Dar trebuie să recunosc că nu văd legătura dintre această problemă și aderarea la Schengen a României și Bulgariei”, a spus el.
FPÖ, favorit la următoarele alegeri
Antreprenorul român și fost ministru al Energiei Răzvan Nicolescu cere să îi fie plătite României despăgubiri de 200 de milioane de euro pe lună. Potrivit acestuia, prejudiciul adus economiei românești este foarte mare. Dar este și o chestiune de respect pentru cele 30 de milioane de cetățeni români și bulgari, spune el. La rândul său, europarlamentarul Eugen Tomac a calificat decizia Austriei drept o "palmă nemeritată".
Întrebată de publicația citată cum motivează decizia de a nu vota pentru aderarea la Scehngen a României și Bulgariei, Cancelaria de la Viena a spus că hotărârea nu este una politică, ci o problemă de securitate.
Guvernul spune că protecția frontierelor externe aparent nu funcționează, pentru că nu există o altă explicație cu privire la motivul pentru care 70% dintre migranții reținuți în Austria nu fuseseră anterior înregistrați în nicio țară a UE.
”Este dreptul și, de asemenea, datoria fiecărui stat membru de a-și apăra interesele naționale”, mai transmite Executivul.
Guvernul ignoră însă că țara lui Viktor Orban, unul dintre cei mai mari susținători externi ai partidului ÖVP, condus de cancelarul Karl Nehammer, direcționează un număr extrem de mare de migranți neînregistrați către Austria, comentează publicația.
Problema migrației „ilegale” a fost deja problema dominantă pentru ÖVP la cele patru rânduri de alegeri. Dar strategia de a câștiga voturi de la partidul de dreapta FPÖ nu a funcționat pentru ÖVP. A pierdut aproape zece la sută și majoritatea absolută în Austria Inferioară.
Următoarele alegeri parlamentare în Austria vor avea loc în toamna anului 2024. În sondajele actuale, FPÖ este pe primul loc - iar ÖVP ar fi în cel mai bun caz un partener minoritar. Prin urmare, Guvernul este nerăbdător să rămână în funcție până la sfârșitul mandatului parlamentar.
Deși veto-ul pe Schengen nu a primit prea multe critici din partea Verzilor, partenerii minoritari de coaliție ai ÖVP, la jumătatea lunii martie, ministrul Sănătății, Johannes Rauch, s-a pronunțat în favoarea aderării la Schengen.
Oficialul a spus că Austria are nevoie urgentă de cei 30.000 de îngrijitori de bătrâni și bolnavi din România care lucrează 24 de ore din 24. Însă nici măcar acest argument nu a funcționat.