Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluţie bazată pe petiţia depusă de societatea civilă din România, prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen.
Rezoluția cere Parlamentului European să analizeze posibilitatea și modalitatea de a interveni în procesul deschis la CJUE împotriva Consiliului UE.
Mai mult, rezoluția arată că veto-ul Austriei a creat un sentiment antieuropean și a produs daune majore atât economiei din România și Bulgaria, cât și climei, dată fiind poluarea cauzată de maşinile care stau la controalele din vămi.
Rezoluţia demonstrează o discriminare şi deschide calea pentru a putea obţine despăgubiri, explică europarlamentarii români.
„Chiar acum a fost votată, cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, rezoluția care deschide calea spre repararea unei nedreptățiți.
Austria a blocat în mod abuziv accesul României în spațiul Schengen și acest lucru trebuie corectat de urgență. De aceea, rezoluția cere Parlamentului European să analizeze posibilitatea și modalitatea de a interveni în procesul pe care l-am deschis la CJUE împotriva Consiliului UE”, anunță europarlamentarul Eugen Tomac (PMP) pe Facebook.
El precizează că textul documentului „este foarte explicit, corect și recunoaște că România este discriminată”.
„Iar acest lucru nu poate și nu trebuie tolerat. Felicit inițiatorii acestui demers important pentru România și mă bucur că acesta a avut parte de suport major. Lupta nu se termină aici. Avem un proces de câștigat! Dreptate pentru România în Schengen”, încheie Tomac.
Iohannis şi Guvernul să se pună pe treabă
La rândul său, europarlamentarul Vlad Botoș (USR) solicită președintelui României și mai multor miniștri din Guvernul Ciolacu să facă eforturi suplimentare la nivelul Consiliului Uniunii Europene pentru depășirea blocajului existent în privința aderării la Schengen.
„Aproape toate statele UE susțin România în Schengen. Singurul lucru care mai trebuie făcut este ca președintele României, ministrul de Interne, ministrul de Externe și întregul guvern să își intensifice munca și să-i convingă pe cei care mai sunt reticenți că locul României este în Schengen,” declară Vlad Botoș, într-un comunicat remis SpotMedia.ro.
Europarlamentarul USR consideră că autoritățile române trebuie să facă noi eforturi pentru deblocarea dosarului aderării și să profite de această nouă dovadă de susținere dată de Parlamentul European.
„Votul Parlamentului European este foarte clar: România și românii merită să fie în spațiul Schengen, este dreptul nostru. Votul de astăzi a arătat că o largă majoritate susține această aderare. Doar politica populistă de extremă dreaptă din Austria ne mai ține la porțile Europei. Această situație trebuie deblocată, iar autoritățile de la București trebuie să se pună pe treabă,” a transmis europarlamentarul Vlad Botoș.
Rezoluţia demonstrează o discriminare
Rezoluţia votată azi se bazează pe petiţia depusă de fostul ministru Răzvan Nicolescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE (PETI).
În rezoluţie, Parlamentul European subliniază că România şi Bulgaria au îndeplinit deja cerinţele necesare pentru a fi admise în spaţiul Schengen. Eurodeputaţii regretă decizia Consiliului UE din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul de membru al Schengen "fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare".
Un spaţiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputaţii, menţionând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite.
Eurodeputatul Victor Negrescu (grupul S&D) a explicat că rezoluţia vorbeşte despre încălcarea drepturilor fundamentale europene şi discriminarea produsă prin veto-ul austriac.
''Cerem Parlamentului European şi Comisiei Europene să folosească toate instrumentele disponibile, aşa cum au făcut-o şi în alte speţe, în aşa fel încât să apere drepturile cetăţenilor români încălcate în această situaţie.
În această rezoluţie se vorbeşte, printr-un amendament pe care l-am depus, despre încălcarea drepturilor fundamentale europene şi despre o discriminare care practic se produce prin acest veto.
Contacte există deja la nivel înalt, abordăm lucrurile diferit faţă de anul trecut, nu vorbim atât de mult despre acest subiect şi mai degrabă încercăm să acţionăm la nivel diplomatic. Eu cred că în acest an avem un context mai dificil decât cel de anul trecut, pentru că suntem mai aproape de alegerile pentru Parlamentul European şi mai aproape de alegerile din Austria'', a spus eurodeputatul social-democrat, citat de Agerpres.
El a adăugat că este vorba despre un veto politizat, întrucât există ''un guvern de dreapta, nu o ţară, care împiedică extinderea spaţiului Schengen'' şi că demersurile în scopul obţinerii sprijinului tuturor statelor membre pentru aderarea României la Schengen vor continua: ''Au fost discuţii cu cancelarul german Olaf Scholz, care în perioada următoare va discuta cu cancelarul austriac.
Avem ca prioritate în mandatul scris al preşedinţiei spaniole a Consiliului UE această susţinere pentru aderarea României la spaţiul Schengen''.
Se deschide calea să discutăm despre despăgubiri
La rândul său, eurodeputatul Vlad Gheorghe (grupul Renew Europe) a ţinut să remarce că rezoluţia bazată pe petiţia depusă în Parlamentul European de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen va statua juridic pentru prima dată că ceea ce li s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare.
''În primul rând (rezoluţia - n. red.) vorbeşte pentru prima oară despre discriminare şi nu doar vorbeşte, dar dacă va trece - şi eu cred că va trece în plen mâine, pentru că noi am avut unanimitate în comisie şi nu prea văd cum poţi să ai unanimitate în comisie şi să n-ai măcar majoritate în plen - va statua juridic pentru prima dată că ce s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare.
Nu este doar un mesaj politic, care este unul foarte puternic, ci există şi implicaţii juridice, pentru că cine este discriminat are nişte drepturi. Discutăm despre reparaţii, discutăm despre un anumit tratament juridic, se deschide calea către mai multe acţiuni în acelaşi timp. Prima dată discutăm despre despăgubiri, discutăm despre pierderile pe care ţările noastre le-au suferit financiar direct, dar şi pierderile de mediu'', a subliniat Vlad Gheorghe.
Un alt element important este faptul că va fi menţionată pentru prima dată noţiunea de pierderi, după care urmează despăgubiri, întrucât Comisia Europeană va fi obligată să evalueze pierderile implicate (de veto-ul Austriei - n.red.) şi, în al doilea rând, să propună mecanisme juridice pentru ca România să fie compensată.
Cine e în Schengen şi ce urmează
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, a Ciprului, a Irlandei şi a României, fac parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).
Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a sprijinit constant aderarea celor două ţări, cel mai recent într-o rezoluţie din 5 octombrie 2022 şi într-o dezbatere la 14 decembrie 2022
Conform programului preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, următoarea reuniune oficială a miniştrilor de interne din UE este prevăzută pentru 28 septembrie, la Bruxelles, când subiectul extinderii Schengen ar putea fi inclus pe agendă.