Austria nu a reușit să-și definească neutralitatea după invadarea Ucrainei, dar își respectă cu sfințenie interesele financiare și continuă să importe gaze naturale din Rusia la capacitate maximă, o sursă esențială de profit pentru Moscova.
Cele mai multe state europene au acceptat să facă eforturi importante pentru a sabota economia Rusiei și și-au redus depedența de gazele importate din această țară după invazia din Ucraina. Nu și Austria. Această țară și-a mărit importurile de gaze din Rusia cu până la 80% în ianuarie, potrivit Ministerului Mediului.
Înainte de impunerea embargoului, instituit pentru a reduce sursele de finanțare ale mașinăriei de război ruse, Moscova avea un profit de peste 600 de milioane de euro pe zi din exporturile de gaze către Europa.
Deși au existat scăderi însemnate vara trecută, iar în octombrie s-a înregistrat un record minim de 17% în livrările Rusiei, Austria a revenit acum la nivelurile de dinaintea războiului. Această țară a importat din Rusia gaze în valoare de 7 miliarde de euro de la începerea invaziei în Ucraina, în februarie 2022, potrivit ministerului.
În prezent, Austria transferă mai mulți bani în Rusia pentru gaze decât valoarea totală a ajutorului oferit Ucrainei de Austria de la începutul războiului, notează Euronews.
Autoritatea austriacă de reglementare în domeniul energiei electrice și a gazelor a justificat această creștere arătând că importurile din Germania și Italia au scăzut în noiembrie și decembrie, în timp ce importurile din Rusia au rămas constant la un nivel ridicat.
OMV are un contract secret și trebuie să plătească
Gazprom a redus drastic exporturile de gaze în Europa în această vară. Însă cantitatea contractată de Austria a fost livrată integral, după cum a anunțat șeful companiei OMV, Alfred Stern, la începutul lunii februarie.
În schimb, Germania, una dintre țările europene cu cel mai ridicat grad de dependență de gazele din Rusia, nu mai importă în prezent din această țară.
În 2018, Vladimir Putin s-a dus personal la Viena pentru a fi prezent la semnarea unui contract pe termen lung de livrare a gazelor încheiat între Gazprom și OMV, eveniment la care a participat și cancelarul austriac de atunci Sebastian Kurz.
Era o afacere bună pentru ambele părți: Austria se obliga să importe gaze din Rusia până în 2040 și dubla volumul solicitat. Putin a vorbit atunci despre "securitatea energetică a întregului continent, bazată pe o bună cooperare".
Detaliile contractului au rămas secrete. Ceea ce se știe, însă, este că OMV trebuie să plătească, indiferent dacă ia gazele din Rusia sau nu.
Cancelarul Karl Nehammer este mulțumit că Austria și-a asigurat rezervele de gaze până la sfârșitul anului și a respins apelurile de a sancționa OMV pentru colaborarea cu Moscova. "Dacă rușii continuă să livreze, eu nu pot să-i interzic OMV-ului să-și îndeplinească obligațiile contractuale", a spus el într-o apariție televizată la postul public.
Nu doar OMV cooperează bine cu rușii. Raiffeisen Bank și-a mărit de 2,7 ori profitul în Rusia anul trecut, ajungând la 1,6 miliarde de euro. Potrivit Kyiv School of Economics, banca austriacă a profitat cel mai mult de pe urma deconectării marilor bănci din Rusia de la sistemul de transfer intenațional SWIFT.
Alternative reduse la importurile din Rusia
Austria a făcut puține progrese în dezvoltarea unor alternative la energia produsă pe bază de gaze, deși ministrul Energiei, Leonore Gewessler, a făcut apel pentru ca țara sa să devină mai independentă cu ajutorul surselor regenerabile.
"Mai avem multe de făcut pentru a ajunge la rădăcina problemei. Independența reală, în fond, va exista doar atunci când ne vom elibera de dependența de gazul rusesc", a spus ea, făcând un apel către cetățeni să economisească energia: "Cu cât economisim mai mult gaz, cu atât ne vor rămâne mai multe rezerve pentru iarna viitoare."
Spre deosebire de ceilalți europeni, austriecii nu reușesc, însă, să-și reducă consumul de gaze. În plus, cea mai mare parte a energiei regenerabile provine din surse hidro, iar o secetă cruntă a redus randamentele energetice.
Austriecii joacă "la două capete"
Relația economică dubioasă a Austriei cu Rusia se datorează nu doar interesului imediat, ci și unei combinații de factori istorici și politici care împiedică Viena să ia poziție pe linia frontului unit din UE față de Moscova.
După Al Doilea Război Mondial, când Austria a fost absorbită formal de Germania nazistă printr-o mișcare cunoscută drept "Anschluss", țările aliate au împărțit țara în zone ocupate.
În 1955, când s-a negociat încheierea ocupației, Austria a semnat un tratat de neutralitate care împiedică aderarea sa la orice pact militar și interzice staționarea oricăror trupe străine pe teritoriul său.
De atunci, neutralitatea politică a Vienei a fost interpretată de politicieni și analiști ca parte a pactului, provocând repetate dezbateri în Parlamentul austriac, notează Euronews.
Austria a aderat la UE abia când Suedia și Finlanda, care și-au declarat neutralitatea în perioada Războiului Rece, au făcut acest pas. Cu toate acestea, cele două țări nordice nu au ezitat să solicite intrarea în NATO după ce Rusia a invadat Ucraina. Austria, în schimb, nu face parte din alianța militară condusă de Statele Unite, deși are legături strânse cu aceasta.
T.D.