Pe 4 mai, țara cu cea mai puternică economie din Europa și-a depășit capacitatea de a se susține cu propriile resurse și își va acoperi necesarul consumând resursele statelor sărace. E o problemă la nivel global: omenirea consumă prea repede ceea ce îi poate oferi planeta.
În ciuda încetinirii economice provocate de invazia Rusiei în Ucraina, Germania și-a depășit deja limitele sustenabilității sale biologice, iar din 4 mai consumă resurse suplimentare într-un ritm nesustenabil.
Germania nu este singura țară în această situație. Potrivit estimărilor, Earth Overshoot Day, ziua în care omenirea va atinge anul acesta limita resurselor regenerabile, va fi 28 iulie, relatează Deutsche Welle.
Calculele pur statistice arată că omenirea are nevoie acum de 1,7 planete pentru a-și susține stilul de viață. Iar ]n acest ritm Germania ar avea nevoie de încă trei planete.
În aceste condiții, supraconsumul e acoperit din preluarea resurselor țărilor sărace - cu alte cuvinte, consumul ridicat al unor țări este compensat de consumul redus al altora.
2022 a fost anul în care omenirea a atins cel mai repede această limită, potrivit datelor organizației americane Global Footprint Network, care calculează de aproape trei decenii impactul ecologic global și pe cel al fiecărui stat.
Qatar este prima țară care și-a depășit anul acesta pragul de autosusținere biologică, pe 11 februarie. În martie și-au terminat resursele regenerabile Australia, Belgia, Finlanda, Danemarca, iar în aprilie - Coreea de Sud, Suedia, Austria, Cehia, Olanda, Norvegia, Slovenia, Noua Zeelandă, Rusia, Irlanda și Arabia Saudită. Israel a ajuns în acest punct odată cu Germania, pe 4 mai.
România va depăși limita resurselor regenerabile pe anul acesta la 2 iunie, arată estimările Global Footprint Network. Ungaria va atinge acest prag mai devreme, pe 30 mai.
Iată graficul cu datele la care unele țări și-au epuizat resursele regenerabile pe anul acesta și cele la care alte state vor ajunge în acest punct:
În urmă cu câteva decenii, omenirea nu era atât de "hulpavă" în consumarea resurselor.
În 1970, biocapacitatea Pământului - capacitatea unui ecosistem de a produce materiale biologice folosite de oameni și de a absorbi risipa materială provocată de oameni - era suficientă pentru a face față nevoii anuale de resurse a omenirii. Însă în următoarea jumătate a secolului, am depășit cu mult puterea planetei de a se reface și de a ne susține dezvoltarea.
Statele din emisfera sudică a Pământului vor suporta cel mai mult acest cost, iar la nivel global generații viitoare vor duce povara crizei climatice alimentate de supraconsum. Țări precum Indonezia sau Ecuador, de exemplu, nu-și vor epuiza resursele regenerabile până în decembrie, ceea ce arată că pot trăi pe cont propriu, însă ele devin țintele unor state mai dezvoltate, precum Germania.
Ce problemă au Germania și alte țări dezvoltate
"Germania este al cincilea cel mai mare consumator de materiale rare din lume și importă 99% din minerale și metale din țările din emisfera sudică", a declarat în 2022 Lara Louisa Siever, consultant al rețelei germane de dezvoltare INKOTA.
"Cea mai mare problemă pe care o avem în Germania și pe care o avem în general în emisfera nordică este că nu am înțeles că resursele sunt limitate", a spus Viola Wohlgemuth, activistă pentru economia circulară la filiala din Germania a Greenpeace.
Potrivit organizației World Resources Institute, 90% din biodiversitatea pierdută se datorează exploatării și transformării resurselor în produse. Iar această producție este responsabilă pentru 50% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global.
"În ciuda acestei crize enorme a resurselor, țări precum Germania nu au învățat nimic", a spus activista.
Guvernul federal analizează în prezent o nouă strategie pentru economia circulară, în încercarea de a implementa măsuri eficiente care să ducă la reducerea folosirii resurselor.
"Trebuie să ne schimbăm modelele de business pentru ca produsele să fie realmente reciclabile", a spus Wohlgemuth, menționând principiile reducerii, refolosirii și reciclării care stau la baza Planului de acțiune al UE privind economia circulară.
UE va introduce dreptul la reparație
Pe baza acestor principii, Uniunea Europeană intenționează să introducă legea dreptului la reparație, pentru a face dispozitivele electronice și aparatura electrocasnică mai ușor de reparat decât de înlocuit.
Programul va reduce deșeurile, oferindu-le clienților dreptul de a solicita repararea în defavoarea înlocuirii produsului prin simplificarea accesului la reparație și ieftinirea acestui proces.
Un alt obiectiv al noii legi va fi combaterea "învechirii programate" - o practică comercială prin care bunurile devin inutilizabile după o anumită perioadă de timp, deoarece nu există nicio metodă de reparare. Producătorii ar putea fi încurajați să dezvolte mai multe produse și modele de afaceri sustenabile.
Tehnologia care este aruncată la gunoi în loc să fie reparată generează în fiecare an 35 de milioane de tone de deșeuri și 261 de milioane de tone de dioxid de carbon în Europa, potrivit Comisiei Europene.
În Austria, un program de subvenționare cu fonduri oferite de guvern pentru reparații a avut mare succes. De la lansarea acestei scheme de ajutor, în urmă cu un an, au fost folosite 560.000 de vouchere cu o valoare nominală de 200 de euro.