Un studiu recent a descoperit când au început să fie folosiți caii pentru călărie, dar și unde. Și surpriză: se pare că primii călăreți ar fi fost de pe teritoriul României, Bulgariei și Ungariei.
Până acum se vehicula că practica amintită ar fi apărut fie prin Kazahstan, fie prin Ucraina de azi, fie prin Peninsula Iberică, însă ipotezele nu au fost general acceptate de către comunitatea științifică, din lipsa dovezilor.
Acum, oamenii de știință spun că au găsit cele mai vechi dovezi indirecte ale practicii călăriei.
Observațiile au luat în calcul schelete din 39 de situri din România, Bulgaria și Ungaria, schelete aparținând culturii Iamnaia sau pre-Iamnaia, cultură apărută acum circa 3.300 de ani î.Hr. în stepa ponto-caspică, adică la nordul și estul Mării Negre, purtătorii ei migrând ulterior spre vestul Mării Negre.
Așa cum specifică autorii studiului, punctul de plecare al cercetării l-a constituit scheletul unui individ de acum circa 2.879 - 2.633 de ani î.Hr., descoperit în localitatea Strejnicu, din județul Prahova, scrie IFL Science. Ulterior, au fost analizate rămășițele din 39 de situri din România, Bulgaria și Ungaria.
Specialiștii au analizat posibilele modificări ale oaselor pelvisului, femururilor sau vertebrelor respectivilor indivizi, specifice călăreților. A reieșit că 24 dintre aceștia pot fi catalogați ca „probabil” călăreți, în timp ce 15 „foarte probabil” practicau călăria. Acestea fiind, de altfel, și cele mai vechi dovezi ale folosirii cailor în acest scop.
Practic, 15% dintre rămășițele analizate ar fi aparținut unor indivizi care călăreau, au concluzionat oamenii de știință.
Au fost identificate 6 posibile semnalmente ale scheletului specifice celor care călăreau frecvent. Individul din Strejnicu este singurul care le prezintă pe toate, se specifică într-un raport publicat de jurnalul Science Advances.
Studiile de până acum au arătat că primele animale au fost domesticite pentru lapte și carne acum 5.500 de ani. Iată că nu a trecut foarte mult până să apară și călăria.