În culisele de la Bruxelles se discută câteva scenarii privind lărgirea Spațiului Schengen și unul dintre elementele care încă ține Olanda în loc privește alegerile regionale de la Haga, din primăvară.
Mai există un singur stat care pare a se opune aderării României la Spațiul Schengen și acel stat este Olanda.
Au apărut în momentul de față trei scenarii, plecând de la această logică, spune europarlamentarul Victor Negrescu(PSD/Socialiștii Europeni), într-un interviu pentru spotmedia.ro.
- Primul scenariu este într-adevăr să avem votul acela pe 9 decembrie, dar din informațiile pe care le am și chiar sunt în dialog cu mulți parlamentari olandezi, am luat pe fiecare la rând așa, încercând să-i să-i conving să sprijine România, Olanda ar putea să voteze pentru, dar cu aprobarea în paralel a unei rezoluții, în care vor cere Comisiei Europene un mecanism de monitorizare. Este o variantă. Asta înseamnă că intrăm practic anul viitor, dar condiționat. Eu cred că România îndeplinește deja criteriile și important este să avem acel vot pozitiv. Se pare că varianta abținerii a picat la nivelul executivului din Olanda, pentru că ei percep o abținere ca fiind o înfrângere în aceste negocieri. Și au nevoie să obțină din punct de de politic o victorie.
- Avem apoi două scenarii mai puțin optimiste. Unul ar presupune decalarea votului, adică să nu avem un vot în data de 9 decembrie, să avem un vot tot anul acesta, se vorbește de data de 20 decembrie, în care reprezentanții Consiliului să se reunească într-o sesiune extraordinară pentru aprobarea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. De ce se dorește această întârziere? Pentru a avea pe de o parte raportul MCV, avizul Comisiei de la Veneția privind legile justiției și în același timp Olanda să supravegheze în continuare, să verifice acel mecanism de schimb de informații la nivelul Spațiului Schengen evocat de premierul Rutte. Este o variantă, însă nu știm sigur dacă va fi acea sesiune extraordinară, adică ar trebui să fie planificată foarte clar.
- Și al treilea scenariu, pe care eu personal nu-l susțin, este să avem un vot de abia anul viitor, după alegerile din Olanda, spunând că dacă ar vota înainte, se schimbă practic peisajul politic din Olanda. Acest scenariu este unul care e mai puțin optimist și mai puțin sigur, pentru că nu știm ce se va întâmpla la respectivele alegeri. Partidul premierului Rutte este astăzi pe locul 2 în sondajele de opinie și o eventuală înfrângere ar putea să însemne chiar schimbarea majorității în Olanda și poate chiar alegeri anticipate.
Care pot fi vulnerabilitățile?
"Sunt două, trei componente care merită a fi evocate, care pe mine mă îngrijorează. Pe de o parte, o să avem un vot pentru aderarea Croației anul acesta și practic o decuplare a României, Bulgariei de Croația, ceea ce nu cred că este un demers care ne ajută foarte mult.
De cealaltă parte, se vorbește de decuplarea României de Bulgaria, pentru că, spune premierul Rutte, Bulgaria ar fi rămas în urmă și aici, din nou, sunt state care se opun, care susțin mai mult Bulgaria. Și aici am putea să întâmpinăm efectul advers, susținătorii Bulgariei să blocheze inclusiv România. Deci aceste componente trebuie să fie luate în considerare. Însă astăzi este vorba de o muncă om la om, adică practic să convingem parlamentarii olandezi, care au o influență foarte mare în mecanismul decizional, să-i luăm pe fiecare, să le explicăm", mai spune Victor Negrescu.
La începutul lunii noiembrie, România a primit de la președinția Cehiei a Consiliului UE felicitări pentru reușita vizitelor de verificare privind condițiile Schengen, precum și calendarul pentru decizia de aderare a țării noastre la spațiul unic european.
În urmă cu două săptămâni, parlamentarii europeni au aprobat rezoluția privind susținerea aderării României la spațiul Schengen, depusă de şase grupuri politice din PE.
Ulterior, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie împotriva aderării României la Schengen.