Parlamentul olandez a adoptat, joi, o rezoluţie care spune că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, anunţă eurodeputata Sophia in’T Veld, coordonatoarea grupului Renew în Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European.
”Spre marele meu regret, tocmai am aflat în urmă cu câteva minute că parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care afirmă că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen.
Regret profund acest lucru.
Partidul meu (Democraţii 66 - n.red.) a votat împotriva acestei rezoluţii, noi vrem ca România şi Bulgaria să adere imediat la spaţiul Schengen, aţi îndeplinit criteriile necesare.
Mă tem că prim-ministrul Olandei face foarte puţin pentru a convinge parlamentul olandez sau pentru a-şi asuma responsabilitatea şi a spune că, în interesul Europei, va fi de acord în Consiliu (cu aderarea României şi a Bulgariei la Schengen - n.red.).
Trebuie să înţelegeţi că nu toată lumea în Olanda este împotrivă. Partidul meu vrea ca Bulgaria şi România să adere imediat la Schengen, dar majoritatea partidelor din guvern nu doresc'' acest lucru, a declarat Sophia in'T Veld pentru Agerpres.
Ce cere Parlamentul olandez
Rezoluţia adoptată azi de Parlamentul de la Haga este foarte scurtă şi precizează:
"Camera, după ce a ascultat deliberările, luând act de faptul că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen va fi discutată în curând;
luând act de faptul că guvernul olandez a votat timp de mulți ani împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen din cauza corupției persistente și a problemelor persistente legate de crima organizată din ambele țări;
întrucât corupția și problemele legate de crima organizată dintr-o țară Schengen pot crea probleme majore pentru funcționarea controlului la frontieră din țara respectivă și pot reprezenta astfel riscuri de securitate pentru Țările de Jos și pentru întregul spațiu Schengen,
întrucât în prezent sunt în curs de desfășurare anchete de anvergură limitată și misiuni de investigare a funcționării statului de drept, a corupției și a crimei organizate în România și Bulgaria;
Solicită Guvernului să asigure investigații suplimentare privind supravegherea frontierelor de către România și Bulgaria, pe baza faptului că Țările de Jos analizează cu strictețe și corectitudine funcționarea statului de drept și reducerea corupției și a criminalității organizate în ambele țări, iar până atunci să nu ia măsuri ireversibile".
*Precizăm că traducerea a fost realizată de G4Media, iar rezoluţia adoptată poate fi aici văzută în original.
Iohannis: Acum avem o şansă, însă nu avem o garanţie
Neştiind de acest vot din parlamentul olandez, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit ulterior de la Bruxelles despre şansele noastre de aderare.
„Aderarea la Schengen e mult dorită de noi şi de 11 ani noi îndeplinim practic cerinţele tehnice.
Aderarea nu s-a realizat, fiindcă există şi un vot politic în JAI, care nu a avut loc, până acum (va avea loc în decembrie - n.red.).
Acum avem o şansă, însă nu avem o garanţie.
Ca să maximizăm şansele noastre, am întreprins demersuri.
Salut votul covârşitor din Parlamentul European.
Am avut o misiune de evaluare, săptămâna trecută. Din informaţiile pe care le avem, rezultatul e foarte bun pentru România, deci evaluarea a constatat că România stă foarte bine la capitolul acesta.
Însă unele chestiuni, probabil tehnice, trebuie clarificate, dar şi politice şi pentru asta toată lumea e implicată la maxim”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat cum vede semnalul Olandei care s-a abţinut sau a votat împotriva rezoluţiei adoptate de către Parlamentul European care cere aderarea României şi Bulgariei la Schegen.
Olanda ni s-a opus mereu. Ce va face acum Rutte?
Olanda a fost unul dintre cele mai vocale state, care s-au opus integrării României în spațiul de liberă circulație.
Iar acum Guvernul condus de Mark Rutte nu este obligat să ţină cont de votul Parlamentului, însă analiştii se aşteaptă să o facă.
În Olanda, din ianuarie 2022, guvernează o coaliţie între Partidul Conservator Liberal (VVD, membru al grupului Renew Europe, din care face parte Rutte), Partidul Democraţii 66 (D66, membru al grupului Renew Europe), Apelul Creştin-Democrat (CDA, membru al grupului PPE) şi Uniunea Creştină (membră a grupului PPE).
Aceeaşi eurodeputată din Olanda, Sophia in'T Veld, a declarat recent pentru SpotMedia.ro:
"Trebuie să înțelegeți că avem în Olanda multe partide extremiste, unele sunt eurosceptice, dacă nu chiar anti-UE, așa că atmosfera nu e chiar favorabilă.
De aceea, am și făcut acel apel din Parlamentul European către domnul Rutte: lidership-ul nu e despre a spune oamenilor ce vor ei să audă, ci despre a lua decizii grele și impopulare, în situații dificile și să fii consecvent în privința lor, să le aperi și să-i convingi pe oameni că așa e corect".
Parlamentul ne vrea, dar ultimul cuvânt e la JAI
Parlamentul European a adoptat, marţi, cu o largă majoritate, o rezoluţie în care cere Consiliului UE ca, până la sfârşitul anului 2022, să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia privind admiterea României şi Bulgariei în Schengen.
Pentru extinderea spaţiului Schengen este nevoie de o decizie cu unanimitate a Consiliului UE.
În decembrie, se reuneşte Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, care trebuie să ia această decizie, însă este posibil ca subiectul nici să nu fie pus pe ordinea de zi, aşa cum a explicat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu pentru Spotmedia.ro.
În prezent, dintre ţările membre ale UE, doar Bulgaria, Croaţia, Cipru, Irlanda şi România nu fac parte din spaţiul Schengen, care include, de asemenea, state ce nu sunt membre ale blocului comunitar (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).