Deocamdată aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen nu este pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 8 – 9 decembrie, ceea ce ar putea însemna că încă se negociază. Unul dintre scenariile de pe masă este acela ca României să îi fie permisă intrarea, oricum condițiile tehnice sunt admise, dar să existe un mecanism de condiționalitate care să fie activat odată cu aderarea, pentru a putea monitoriza în timp felul în care țara noastră se descurcă.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE) a explicat, luni, într-o întâlnire cu jurnaliști români, că este important ca subiectul extinderii Schengen cu România să fie pe ordinea de zi a Consiliului.
„Trebuie să ne propunem ca aderarea României la spațiul Schengen să fie pe ordinea de zi a următorului Consiliu, de pe 8 – 9 decembrie. Nu cred că conjunctura va fi mai bună într-un alt moment în viitorul apropiat sau îndepărtat, de aceea, noi trebuie să insităm pentru punerea subiectului pe ordinea de zi. Acum. Știm că dintre toate statele membre ale UE și ale zonei Schengen, toate sunt favorabile, cu excepția regatului Țărilor de Jos.
Alegeri au loc tot timpul undeva în UE, într-un stat membru, nu e firesc să ținem Uniunea Europeană pe loc când au loc alegeri în câte un stat sau în câte o regiune. Experiența ultimilor ani ne arată că trebuie să învățăm să gestionăm mai multe crize la un loc. (...) Ordinea de zi va fi făcută de președinția cehă a UE, care este un susținător al României.
Adesea deciziile la nivel european sunt un compromis. Dacă Olanda are rețineri, este firesc să discutăm aceste rețineri, autoritățile de la București și-au exprimat disponibilitatea inclusiv pentru evaluări adiționale, în urmă cu trei săptămâni a venit o echipă formată din experți din 12 state membre, Olanda nu a avut un expert în acea misiune.
Trebuie să ținem cont de reținerile Olandei, ele țin de contextul tensionat privind refugiații din Olanda, camerele de refugiați din Olanda sunt pline, sunt refugiați din afara UE, dar trebuie să înțelegem această sensibilitate. Trebuie să ținem cont de faptul că guvernul din Olanda a luat ființă greu, în urma negocierilor dintre patru partide, este un guvern fragil.
Dacă inclusiv urmare a aderării noastre la spațiul Schengen Olanda va dori să existe o evaluare în primul an, în primele luni, dacă ei simt să avem nevoie de asistență după aderarea la spațiul Schengen, acest lucru ar trebuie discutat, evident, nu în acele domenii unde Comisia Europeană a spus că îndeplinim toate condițiile. Dacă e nevoie de concesii care să nu afecteze obiective fundamentale ale României, cred că ar trebui să discutăm”.
„Avem o abordare politică unită. Se joacă, nu s-a luat nicio decizie, asta e foarte important”, a adăugat Dragoș Pîslaru, europarlamentar REPER/Renew Europe.
Ar fi acesta un compromis făcut atât de Olanda, care astfel ar arăta că nu renunță la criteriile politice (ridicarea MCV), dar nici nu blochează sau subminează unitatea Uniunii, într-un moment în care cartea pe care UE joacă este tocmai solidaritatea - de la solidaritatea în criza pandemică la solidaritatea cu Ucraina, în fața agresiunii militare la scară largă a Rusiei în Ucraina?
Ar fi acesta un compromis pentru România, care ar reuși astfel să intre în Schengen, dar din nou „pe caiet”, cum a fost intrarea în UE, și ea însoțită de condiționalități? Este important să intrăm și apoi vedem pe traseu cum îndeplinim toate condițiile, chiar și pe cele politice?
Aici pare a exista un consens politic al partidelor: scenariul cel mai bun pentru România este să intre în Schengen, chiar și în mod condiționat, cu toate că însăși teza condiționării ne așază într-o postură de inferioritate.
Cert este că dosarul Schengen este tratat ca unul politic, iar în Olanda urmează alegeri locale complicate în câteva luni, pentru că majoritatea politică de la Haga este vulnerabilă și imigrația rămâne o temă electorală, chiar dacă, pe fond, ea nu are nicio legătură cu românii, bulgarii și cu Schengen.