Mai mult de un sfert dintre elevii de gimnaziu şi liceu chestionaţi de World Vision România declară că li s-au cerut fotografii nud, iar un procent identic spun că le-au fost trimise astfel de fotografii.
Peste 17% dintre adolescenţi spun că, la școală, au fost atinși într-un mod care i-a făcut să se simtă inconfortabil, în cele mai multe cazuri de către colegi.
Pe de altă parte, 30% dintre profesori ar avea rețineri să reclame abuzurile sexuale asupra minorilor - majoritatea dacă nu ar avea suficiente dovezi, arată cele mai recente date din cercetarea ,,Violenţa sexuală asupra minorilor”, realizată de fundație în cadrul proiectului JUSTinACT - Justiție, acțiune socială și consolidarea capacității civile pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor.
De asemenea, puțin peste 1 din 5 adolescenți ar vorbi cu un profesor dacă ar trece printr-un abuz sexual.
Centre de consiliere şi prevenire a abuzului sexual
World Vision România inaugurează pe 5 octombrie, de Ziua Educației, două centre de consiliere şi prevenire a abuzului sexual asupra minorilor în Cluj-Napoca și în Vaslui.
Centrele vor opera activităţi de prevenţie pentru copii, programe de consiliere parentală de tip Şcoala Părinţilor şi vor fi transmise ghiduri pentru copii, părinţi şi profesori pentru prevenirea şi combaterea abuzului sexual.
Centrele au fost deschise în cadrul proiectului JUSTinACT - Justiție, acțiune socială și consolidarea capacității civile pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor.
Primele rezultate ale consultării despre abuzul sexual asupra copiilor
Prima condiție pentru bunăstarea și fericirea oricărui copil și adolescent este să se simtă în siguranță. De Ziua Educației, fundația World Vision România lansează primele rezultate ale consultării (realizată în rândul elevilor, profesorilor și părinților) în perioada 23-30 septembrie despre abuzurile sexuale asupra copiilor.
Dintre cei 700 de elevi chestionați:
- 24% s-au confruntat la școală cu comentarii de natură sexuală.
- 17.5% spun că la școală au fost atinși într-un mod care i-a făcut să se simtă inconfortabil, în cele mai multe cazuri fiind vorba de colegi. În 12,7% dintre cazuri, atingerile au venit din partea colegilor, în 1% de la profesori, iar în 3.8% din cazuri adolescenții au răspuns că de la alte persoane.
- Întrebați de situațiile de abuz sexual cu care s-au confruntat în general, nu doar în spațiul școlar, 51,5% spun că au avut de-a face cu priviri insistente asupra corpului lor.
- la peste 26% li s-au trimis fotografii nud și li s-a cerut să trimită fotografii nud cu ei.
- aproape 22% dintre adolescenți spun că le-a fost atins corpul fără să fie de acord
- circa 21% au fost urmăriți pe stradă.
Dintre adolescenții care spun că s-au confruntat cu atingeri fără consimțământ, doar în 35% dintre cazuri, agresorii sunt necunoscuți.
Peste 22% dintre elevii chestionați spun că obligarea sau invitarea unui minor să vizioneze imagini pornografice este un abuz sexual doar într-o mică măsură sau nu este deloc.
1 din zece adolescenți crede că mimarea actului sexual în fața unei persoane (fără ca actul sexual să aibă loc) nu reprezintă deloc o formă de abuz sexual, iar 18.4% cred că este abuz doar într-o mică măsură.
Întrebați în ce măsură consideră că insistența unui partener de-a întreține relații sexuale, chiar dacă celălalt nu vrea sau are îndoieli, este o formă de abuz sexual, 9% au răspuns că este doar în mică măsură sau nu este deloc abuz.
Platformă online pentru raportarea abuzului sexual
16,5% dintre tineri s-ar simți mai confortabil să denunțe un abuz pe o platformă online decât față în față.
În același timp, peste un sfert dintre profesori (27,3%) ar alege o platformă online pentru raportarea unui abuz, comparativ cu apelarea numărului de urgență 112 sau Telefonul Copilului 119 (doar 10,9% ar prefera această modalitate).
Adolescenții au foarte mică încredere în profesori şi părinţi
1 din 3 adolescenți nu ar avea deloc sau doar în mică măsură încredere să vorbească cu părinții dacă ar trece printr-un abuz sexual din cauza fricii și a rușinii de a nu fi judecați.
Tot 1 din trei n-ar avea încredere deloc sau ar avea încredere scăzută să sune la Poliție, iar mai mult de 1 din doi n-ar apela nici la Protecția Copilului.
Încrederea cea mai scăzută este, însă, în cadrele didactice. Puțin peste 1 din 5 adolescenți ar vorbi cu un profesor dacă ar trece printr-un abuz sexual.
La fel de grav este că 40% dintre adolescenți nu știu dacă în școala lor există un consilier cu care să poată vorbi despre astfel de probleme.
Cum se raportează părinții și profesorii la abuzurile sexuale
- Actul sexual cu un minor între 15 și 17 ani este considerat abuz sexual de 73% dintre profesori și de 74% dintre părinți;
- Actul sexual cu un minor sub 15 ani este considerat abuz sexual de către 90% dintre profesori și părinți;
- Trimiterea de fotografii nud către un minor este considerată abuz sexual de către 83% dintre profesori și de către 80% dintre părinți;
- Solicitarea de fotografii nud de la un minor este percepută ca abuz sexual de către 85% dintre profesori și de către 81% dintre părinți;
- Mimarea unui act sexual în fața unui minor fără ca acesta să aibă loc este considerată abuz sexual de către 80% dintre profesori și de către 75% dintre părinți;
- Comentariile cu tentă sexuală la adresa unui minor sunt considérate abuz sexual de către 76.5% dintre profesori și 70% dintre părinți;
- Actul sexual în care una dintre persoanele implicate opune rezistență este considerat abuz sexual de către 89% dintre profesori și de către 81% dintre părinți.
12,6% dintre profesori spun că în școala lor nu se vorbește deloc despre abuzurile sexuale, în timp ce aproape 45% spun că se vorbește doar în mică măsură.
„Doar prin programe educaționale constante, în care să fie implicată toată comunitatea din jurul copilului, vom reuși să înlăturăm acel sentiment de rușine sau de teamă că vom fi judecați dacă reclamăm abuzurile sexuale asupra minorilor, care sunt cei mai vulnerabili în fața acestui fenomen.
Copiii trebuie să fie în siguranță pentru a fi fericiți, iar locurile unde își petrec cea mai mare parte din timp sunt acasă și la școală. De aceea este foarte important ca nu doar copiii, ci și părinții alături de profesori și autorități să conștientizeze că existe mai multe tipuri de abuz sexual și să aibă o formare de bază în funcție de care să poată recunoască semnele abuzurilor. În plus, una dintre soluţii pentru raportarea acestor abuzuri identificată în consultarea World Vision este realizarea unui platforme online dedicată“, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Ce fel de sprijin solicită profesorii pentru a raporta abuzurile sexuale asupra minorilor
- 71% o mai bună colaborare cu Poliția și Protecția Copilului;
- 50% cursuri de formare;
- 36% o mai mare deschidere din partea părinților;
- 17% o mai mare deschidere din partea colegilor de cancelarie.
Cum le-ar fi mai ușor profesorilor să raporteze abuzurile sexuale asupra minorilor
- 28% să informeze consilierul școlii;
- Peste 27% pe o platformă online;
- 24% să vorbească cu directorul școlii;
- 11% să sune la Telefonul Copilului 119 sau la 112;
- 9% să sune la Protecția Copilului.
10,4% dintre profesori au declarat că s-au confruntat în copilărie sau în adolescență cu situații de abuz sexual.
Chestionarul pentru elevi a cuprins circa 700 de respondenți: 69.6% rural, 30.4% urban, respectiv 77.6% din liceu și 22.4% din gimnaziu.
Chestionarul pentru cadrele didactice a cuprins 451 de respondenți: 44% predau în mediul rural și 56% în mediul urban.
Chestionarul pentru părinți a cuprins circa 1.000 de respondenți: 72,3% din rural și 27.7% din mediul urban.
Sondajul a fost lansat de World Vision România în cadrul dezbaterii „Ziua Educației. Lecţia de la toate materiile: anti-abuzul“, transmis online aici: https://fb.me/e/2cCklPUWG. Dezbaterea face parte din cadrul proiectului JUSTinACT - Justiție, acțiune socială și consolidarea capacității civile pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor.
Proiectul JUSTinACT este derulat de Fundația World Vision România în parteneriat cu asociațiile Vedem Just și Ecpat Norvegia, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Scopul principal al proiectului este combaterea abuzului sexual asupra copilului prin creșterea nivelului de conștientizare a publicului privind drepturile copiilor și a capacității unor segmente-cheie (profesori și părinți) de a identifica diferitele forme de abuz la adresa copiilor.
Despre Programul Active Citizens Fund România
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia).
Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene.
Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățenieiactive și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.
DESPRE PARTENERI
World Vision România este o organizație care desfășoară programe de educaţie, intervenție umanitară de urgență, dezvoltare și advocacy, punând în centrul activității sale bunăstarea copilului. Organizația se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile și comunitățile, în scopul depășirii sărăciei și nedreptății. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de țări din întreaga lume. În 30 de ani de prezență în România a ajutat peste 500.000 de copii și adulți, din aproape 500 de comunități situate în 18 județe.
Detalii la www.woldvision.ro și http://fb.com/WorldVisionRomania
Asociația Voci pentru Democrație și Justiție – VedemJust este o asociație neguvernamentală alcătuită din juriști, cadre didactice și elevi, al cărei proiect principal este educația juridică a copiilor și tinerilor.
Detalii la www.vedemjust.ro și www.educatiejuridica.ro.
ECPAT Norge (ECPAT Norvegia).
ECPAT este o rețea internațională de organizații care lucrează împotriva exploatării sexuale a copiilor. Rețeaua a fost înființată în Thailanda în 1990 și a marcat cea de-a 30-a aniversare în 2020. ECPAT Norge și-a început activitatea în 2015.