Rusia a pus la cale o strategie amănunțită pentru a deconecta centrala nucleară de la Zaporojie de la sistemul energetic ucrainean, cu riscul blocării catastrofale a sistemelor de răcire.
În ciuda apelului comunității internaționale pentru demilitarizarea centralei nucleare ucrainene, Moscova nu dă semne că renunță la intenția de a o trece în rețeaua Rusiei. Strategia le-a fost prezentată angajaților uzinei, a declarat Petro Kotin, șeful companiei ucrainene de egergie atomică, pentru The Guardian.
Acesta a spus că inginerii ruși au întocmit deja un plan pentru funcționarea centralei în cazul unei situații de urgență și se teme că armata rusă țintește acum rețeaua de alimentare pentru a face posibil acest scenariu și a avea un pretext ca să decupleze unitatea de la sistemul ucrainean.
De altfel, centrala nucleară Zaporojie a fost ”total deconectată” joi de la reţeaua electrică, pentru prima dată în istoria sa.
Autoritățile ruse de la Zaporojie acuză ucrainenii că au provocat un incendiu cu bombardamente, iar asta a dus la un scurtcircuit care a lăsat fără curent Energodar-ul. Anterior, ucrainenii îi acuzaseră pe ruși de același lucru.
Mașini parcate lângă turbină și reactor, muncitori terorizați
Kotin, care a lucrat la centrala din Zaporojie și o cunoaște bine, spune că există și alte pericole la adresa siguranței acesteia. El a menționat mașinile parcate foarte aproape de hala turbinei care ar îngreuna intervenția pompierilor în cazul izbucnirii unui incendiu.
Surse din centrală i-au spus că înăuntru se află 14 camioane, din care cel puțin șase sunt parcate unul lângă altul.
"În cazul unui incendiu în hala turbinei, n-ai nicio posibilitate să-l stingi sau să atenuezi consecințele, fiindcă pompierii nu pot pătrunde înăuntru, fiecare intrare fiind blocată de camioanele care au fost lăsate acolo", a explicat el.
Flăcările care s-ar răspândi spre clădirile reactorului ar putea avea consecințe dezastruoase nu doar pentru regiunea învecinată. "Situația e foarte periculoasă nu doar pentru uzină, pentru Ucraina, ci pentru întreaga lume, fiindcă niciodată nu poți să spui cum va fi vremea și care va fi direcția vântului", a spus șeful companiei ucrainene de energie atomică.
Alte vehicule militare sunt parcate pe sub pasarelele pe care se sprijină conductele și pe culoarele dintre reactor și complexul turbinei, spune Kotin. Acesta crede că rușii s-au gândit că astfel își protejează vehiculele de atacurile dronelor.
Cel mai mare pericol al trecerii de la o rețea la alta
Kotin a mai spus că există și riscul ca instalațiile să fie lovite de rachete. Unele au căzut la doar câțiva metri de containerele de combustibil. Spre deosebire de reactoare, proiectate pentru a rezista la impactul cu un avion de pasageri, acestea sunt mai vulnerabile la loviturile aeriene. "Probabil că ar rezista la exploziile a două rachete pe un container și apoi va fi spart. De fapt, am avut o rachetă care a venit la doar 10-20 de metri de locul în care sunt containerele", a spus el.
Trei din cele patru linii de legătură cu sistemul energetic al Ucrainei au fost distruse în timpul luptelor, la fel și două din cele trei linii de rezervă care leagă centrala de o uzină electrică normală.
Planul rușilor de a deconecta definitiv centrala ar crește riscul unei defecțiuni catastrofale, pentru că ar lăsa unitatea dependentă de o singură sursă de electricitate pentru răcirea reactoarelor. "Nu poți să treci de la un sistem la altul imediat, trebuie să închizi totul într-o parte și apoi să începi operațiunea de trecere în cealaltă parte", a explicat Petro Kotin.
În timpul unei schimbări de rețea, centrala se bazează doar pe un generator de rezervă alimentat cu motorină, iar dacă acesta cedează, nu mai există alte soluții. După numai 90 de minute fără alimentare cu energie, reactoarele ar ajunge la o temperatură periculoasă.
"În timpul deconectării, centrala nu ar fi legată la nicio altă sursă de curent, de aceea este periculos. Dacă nu reușești să-i asiguri răcirea timp de o oră și jumătate, atunci miezul radioactiv se topește", a spus Kotin.
Speranțe în ONU și încredere în sacrificiul angajaților
Cum pe rațiunea ocupanților nu se poate baza, Kotin își pune speranța în inspectorii ONU care ar putea vizita centrala într-o săptămână sau două. Dacă procesul de negociere cu Rusia se va încheia cu succes, o delegație a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA) ar urma să vină la Zaporojie.
Și mai e ceva care îi dă speranțe mari oficialului ucrainean: devotamentul angajaților ucraineni care lucrează în fiecare zi, sub ocupație, pentru a păstra în siguranță cea mai mare centrală nucleară din Europa.
Kotin le-a mulțumit celor 9.000 de angajați care lucrează în centrală. Înainte de război, acolo munceau 11.000 de oameni. Mulți și-au evacuat familiile, dar au rămas la posturi, conștienți că e nevoie de oameni care cunosc cum trebuie operată centrala.
Nici măcar teroarea dezlănțuită de invadatori nu i-a făcut să renunțe. Un muncitor a fost bătut până a murit, iar altul a fost internat trei luni în spital după ce a fost lovit cu bestialitate. Peste 200 de angajați au fost închiși.