Bogaţii devin tot mai bogaţi, iar săracii tot mai săraci. Dar este chiar aşa? Un studiu actual pe această temă relevă date surprinzătoare.
Cât de bogaţi sunt germanii, cine are mult, cine mai puţin şi, mai ales, cât de tare se modifică raporturile de avere?
Pe aceste subiecte se realizează din timp în timp studii, care în parte stârnesc un mare ecou. Cel mai adesea concluzia este următoarea: averea celor superbogaţi creşte continuu, în timp ce defavorizaţii rămân în continuare defavorizaţi. Dar este discrepanţa socială într-adevăr tot mai accentuată?
Germanii sunt mai bogaţi decât se crede
Trei cercetători - Thilo Albers, Charlotte Bartels şi Moritz Schularick - au analizat în amănunt bunăstarea germanilor şi evoluţia bogăţiei lor începând din secolul al XIX-lea. Iar unul din rezultate este că germanii sunt mai bogaţi decât s-a crezut până acum. Sunt mai bogaţi cu mai bine de 4.000 de miliarde de euro.
Cum se modifică raporturile de avere - asta depinde potrivit studiului de perioada de timp analizată. În ultimii 100 de ani, averea celei mai bogate părți din populaţie nu a crescut disproporţional. Dacă în anul 1895 cei mai bogaţi germani, care reprezentau 1% din populaţie, deţineau încă jumătate din averea ţării, ei deţin astăzi doar 25 la sută din avere, deci un sfert din total.
Cele două războaie mondiale au produs mai multă echitate
Aceasta se datorează între altele faptului că numeroşi magnaţi au pierdut în cele două războaie mondiale părţi ale averii lor. Multe întreprinderi şi clădiri au fost distruse în bombardamente.
În plus, în perioada interbelică, averi sub formă de imobile, acţiuni şi obligaţiuni au pierdut masiv din valoare. Şi hiperinflaţia din 1923 a produs o diminuare semnificativă a averii bogătaşilor germani. Iar criza economică mondială de la începutul anilor 1930 a produs o scădere a activelor întreprinderilor, fiindcă multe ori şi-au pierdut din valoare, ori s-au văzut nevoite să-şi declare falimentul.
Echilibrarea averilor a fost stimulată şi de aşa-numita lege de compensare a poverilor, adoptată în perioada postbelică, în anii 1950. Cine a putut să-şi salveze o avere semnificativă în urma războiaielor mondiale a fost silit să depună jumătate din valoarea acesteia, treptat, într-o perioadă de 30 de ani, într-un fond special. Din acei bani au fost despăgubiţi financiar cei ce şi-au pierdut averea în război.
Acea lege a făcut ca Germania să fie la începutul perioadei postbelice una din cele mai egalitare ţări ale lumii.
În ultimele decenii redistribuirea averii bate pasul pe loc
Apoi, în ultimii 70 de ani, cei bogaţi au devenit şi mai bogaţi, dar şi pătura de mijloc a putut să-şi sporească la fel de rapid averea.
Aceasta se datorează între altele faptului că, între anii 1950-1980, tot mai mulţi oameni au putut să-şi cumpere şi construiască locuinţe. Astfel, pătura de mijloc a putut profita de pe urma preţului imobilelor, în continuă creştere.
Din această perspectivă, averea este mai puţin inegal distribuită decât fusese înaintea Primului Război Mondial.
În prezent, gospodăriile germane au în medie o avere de 420.000 de euro.
Doar că averea este inegal distribuită - în avantajul jumătăţii mai înstărite a populaţiei.
Săracii rămân săraci
În vreme ce jumătate din germani şi-au putut permite mai mult în ultimii 40 de ani, cei din straturile cu venituri mici nu au reuşit să-şi amelioreze situaţia financiară.
Mai exact, averea medie a jumătăţii mai sărace a germanilor a fost la sfârşitul anilor 1970 de aproximativ 20.000 de euro - la același nivel se află şi acum.
Această evoluţie este pentru că veniturile nu au crescut notabil în intervalul menţionat, iar cei săraci au putut pune mai puţini bani deoparte decât cei bogaţi.
De asemenea, cei săraci nu şi-au investit banii în imobile sau acţiuni, ci mai degrabă în conturi de economii sau asigurări de viaţă, cu dobânzi reduse.
În timp ce averea jumătăţii mai avute a gospodăriilor germane s-a dublat în ultimii 25 de ani, jumătatea mai puţin avută nu a reuşit să-şi mărească averea.
Insa Wrede