Nici nu apucaseră noii aleși la Congres să se laude cu schimbările conform cărora de mâine sunt hotărâți cu toții să devină altfel decât fuseseră tot ei până alaltăieri, și ne pomenim, cam netam-nesam, că însuși purtătorul lor de cuvânt, Lucian Romașcanu, se avântă ca faimosul Eremia și nimerește exact cu oiștea în gardul partidului.
Penibil și jenant – au comentat discret cei din Primăverii și din Snagov. Nasol și rahat – au strigat în gura mare cei de prin Ferentari și din Bolintin Vale. Telespectatorii au trimis însă imediat copiii la culcare, întrucât filmul este numai pentru adulți.
Președintele Comisiei pentru Cultură și Media din Senatul României și-a suflat nasul în fasole
Oricum ai lua-o, partidul nu avea nevoie tocmai în preziua Congresului de o asemenea halima, când cogeamitea purtătorul de cuvânt se dă în spectacol, vorbind într-un stil imposibil de reprodus fără să-i roșească hârtiei obrazul.
Poate nu m-aș fi aplecat cu atâta stăruință asupra ieșirii ca la ușa cortului a domnului Romașcanu, dacă n-aș fi observat că respectivul domn a fost ministru al Culturii pe vremea Guvernului Tudose și dacă n-ar mai fi chiar în zilele noastre președinte al Comisiei pentru Cultură și Media din Senatul României.
Halal cultură, halal senator!
Cum spuneam, nu voi relua totuși cuvintele de nerepetat ale respectivului președinte al Comisiei pentru Cultură și Media din Senat, dar mă voi opri la cunoscutele scuze tastate de domnia sa pe Internet, după ce opinia publică îl acoperise cu oprobiul său față de cele petrecute:
Azi, înaintea conferinței de presă, pe un fond încărcat, se pare că am avut o scăpare de limbaj pe care o regret. În contextul plecărilor din partid, am avut o reacție exagerată care, totuși, fiind în SPAȚIU PRIVAT și într-o CONVERSAȚIE PRIVATĂ, n-ar fi trebuit să fie făcută publică. A fost făcută publică și, în consecință, îmi prezint SCUZELE de rigoare. Repet, dacă a existat o ieșire nepotrivită, aceasta a fost exclusiv generată de traseiștii acestei perioade.
Lucian Romașcanu
Cum i-a luat Ciolacu caii de la bicicleta lui Romașcanu
Știți cum vine asta?
Îmi cer scuze, ca băiat cuminte ce sunt, dar eu n-am nicio vină, să știți. Eu am vorbit singur, încuiat în WC, credeam că nu aude nimeni, că dacă trag apa s-a dus tot ce am spus.
Vinovați sunt cei care au tras cu urechea la ce fac eu singur în WC, plus traseiștii acestei perioade. Numai din cauza lor am avut eu o scăpare de limbaj, pe care o regret, deși cred că bine le-am făcut, mama lor!
Nu sunt sigur că așa a gândit domnul Romașcanu, mot à mot și cu mintea lui, dar aș pune mâna în foc că exact așa gândesc șefii lui, noii liderași ai partidului, de la Ciolacu la Stănescu și Firea, de la Grindeanu la Olguța și la cine o mai fi pe acolo.
Ca dovadă, niciunul n-a lăsat de înțeles că-l deranjează felul cum purtătorul de cuvânt a mai vestejit încă o dată imaginea partidului, aflată și așa în stare gravă de degradare.
Niciunul, afară de dl Ciolacu, care l-a sancționat pe dl Romașcanu, ca în vorba aceea oltenească: i-a luat caii de la bicicletă. Suspendat din funcția de purtător de cuvânt, nu se știe pentru cât timp.
Iertați-mă, dar asta este floare la ureche. E o nimica toată, pe lângă alte funcții și cinuri, câte le-o fi deținând fără îndoială domnia sa în palmaresul din agendă.
Inexistenta comisie pentru etică și morală
S-a atins cineva de postura sa ca membru al partidului, ceva care îi poate aduce multe roade și chiar foarte consistente, la următoarele două scrutine? Nu.
Dar de cealaltă calitate, ca membru al Senatului, s-a legat cineva? Dar de speranța că va fi din nou pe listele eligibile ale partidului la Senat, la Cameră, sau oriunde va fi locul liber și farfuria plină? Dar de minunatul titlu care ocupă aproape o pagină în cartea sa de vizită, când rostește „Președinte al Comisiei pentru Cultură și Media din Senatul României”?
I-a pus cineva reprobabila faptă în discuția consiliului de etică și morală al partidului – dacă există așa ceva pe-acolo? L-a pus măcar în discuția organizației din care face parte, ca să-i judece colegii faptele și să hotărască ce-i de făcut atunci când unul de-ai lor o ia pe arătură și strică imaginea întregului partid cu vocabularul învățat de el în cei șapte ani de acasă?
L-a pus cineva în discuția vreunui CEx, a unui BPN sau a altceva, capabil să-i taie Romașcanului ceva din lungimea nasului, pe care se vede că și l-a luat la purtare?
Nu, doamnelor și domnilor. Iar dacă nimic din toate acestea nu s-a produs, nu pot deduce altceva decât situația că fapta purtătorului de cuvânt al PSD este în perfectă concordanță cu litera și spiritul celor al căror cuvânt îl poartă domnia sa, atunci când vorbește în stilul său ireproductibil.
Cu alte cuvinte, Gabrielei Firea i-a plăcut să audă ce a rostit gura Romașcanului, proaspătului (re)racolat Grindeanu i-au mers chiar la inimă, Olguța Vasilescu a tresărit plăcut, iar Paul Stănescu s-a simțit în apele sale, auzindu-l pe altul cum suduie în cancelarii, mai ceva ca tractoristu’ atunci când nu-i pornește motoru’.
Disprețul, aroganța și ostentația social-democrației dâmbovițene
De altfel, însuși proaspătul ales lider al PSD a gândit că, pentru atât cât a mototolit Romașcanu imaginea partidului, ajunge să-i iei microfonul din mână și atât: „Decizia politică este una singură: este suspendat din funcţie. Cred că e suficient”.
Poate ar fi suficient dacă s-ar întâmpla pentru prima oară când oamenii de vază ai partidului derapează în această direcție. Dar domnul Romașcanu pune bomboana pe o colivă veche.
Ați uitat cum profera gesturi indecente în sălile Parlamentului colegul său Iordache? Dar momentul când deputatul Dragnea își eticheta colegii „șobolani”? Dar celălalt moment când colega sa, Dăncilă, invitată în Parlament, și-a numit colega „viperă”? Dar altul când pesedistul Teodorovici i se adresa unui adversar cu apelativul „chiparos” și când tot același declara în Parlament că ”Îmi plac c**vele, dar nu în politică”.
Și, până la urmă, nu limbajul deranjează, nimeni nu se poate pretinde mironosiță, dar bate la ochi ostentația cu care își etalează oamenii de vază ai partidului aroganța și infatuarea, în momentul de cumpănă când adevăratele preocupări sunt legate de numărul paturilor din spitale, de aparatura ATI, de dotările din sistemul sanitar sau de profilaxia celor încă sănătoși.
Nu observ să se fi gândit nici măcar un minut purtătorul de cuvânt al PSD la ceva din toate acestea. Prioritatea partidului este răfuiala cu traseiștii, pentru care este lăudat în caz de reușită sau suspendat într-o doară, dacă nimerește din greșeală cu oiștea în gard.
