Directorul SRI, Eduard Hellvig, a declarat, vineri, referitor la pachetul de legi privind securitatea naţională, care a provocat critici atât în mediul politic, cât şi din partea societăţii civile, că va comenta conţinutul acestora după ce vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, care va include consultare publică.
În esenţă, Hellvig susţine că a cerut legi care să facă SRI mai eficient, pentru că actualele prevederi sunt vechi de 30 de ani, iar în România bântuie un virus care ne face paranoici şi predispuşi la manipulare.
Este prima ieșire publică a șefului SRI, după ce în presă au apărut informații din draftul legilor securității, care au făcut să tresară societatea civilă, care a lansat proteste la adresa prevederilor vehiculate.
"De peste 2 săptămâni se discută de pachetul de legi și modul în care ar putea influența democrația. Dezbaterea e centrată doar pe SRI ceea ce poate da de gândit", a spus Hellvig.
Şeful SRI a mai spus că aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul ratat în ultimii 30 de ani. Iar "SRI a solicitat instrumente legale pentru a fi mai eficienți".
"Este o idee total greşită ca în anul 2022 serviciile de informaţii din România ar putea să revină la modelul fostei Securităţi, pentru că acel model era unul care ținea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere străină și total opus unei societăţi care îşi doreşte libertate, prosperitate şi siguranţă", explică Hellvig.
Şeful SRI mai spune că toată activitatea Serviciului din ultimii ani "a avut ca obiectiv îndepărtarea de trecutul comunist, modernizarea instituţiei în spirit democratic şi apropierea sa continuă de standardele de performanţă ale partenerilor euro-atlantici".
"Sunt primul director al SRI care a condamnat public Securitatea în ansamblul ei", aminteşte Hellvig.
Virusul securismului
Şeful SRI a continuat prin a combate virusul securismului, care se află adânc în societate şi presupune românii la a vedea un interes obscur şi neapărat de rea intenţie peste tot.
"Un astfel de virus, şi cel mai periculos în opinia mea, este securismul.
Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societăţii din perioada comunistă pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflexie de tip totalitar. Este acea idee că în spatele a orice se ascunde un interes obscur şi neapărat de rea intenţie, că există duşmani în interiorul României, duşmani cu care trebuie să ne luptăm.
Securismul este procesul de intenţie fără dovezi, manipularea adevărului şi întreţinerea unui conflict artificial între părţi ale societăţii, între societate şi instituţiile statului, între indivizi şi societate:
Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ţinuţi pe loc şi în conflict unii cu alţii.
Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, când în realitate este virusul însuşi.
În ciuda numelui și originilor sale, securismul nu este apanajul exclusiv al categoriei profesionale care l-a creat.
Paranoia, teoriile conspirației, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizată care pornește de la premiza vinovăției, manipularea - sunt componentele lui de bază.
Securismul este astăzi bine reprezentat în prea multe medii ale societății noastre".
Ce spunea Iohannis
Pe 7 iunie, şi preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat despre proiectele de lege care vor modifica legislaţia în domeniul securităţii naţionale şi a spus că este o eroare majoră că au fost scurse în mass-media pe surse, deoarece momentan este vorba doar de nişte drafturi, iar ele vor fi dezbătute în Guvern, CSAT, Parlament.
„Cineva, şi ştim bine cine, a considerat că e bine să le dea pe surse. E o eroare majoră pentru că oamenii sunt îngrijoraţi, doar că avem un prim draft. Aceste legi vor intra în dezbaterea Guvernului, a CSAT, a Parlamentului şi sigur, dacă anumite prevederi nu sunt bune, vor fi corectate”, a precizat şeful statului.
„Noi avem anumite legi pe domeniul securităţii naţionale făcute la începutul anilor '90, când democraţia a fost nouă, s-a încercat să se construiască instituţii moderne, care respectă drepturile cetăţeanului, însă în timp ştim că lucrurile trebuie adaptate contextului.
Pentru asta a fost întocmit câte un proiect pe anumite legi. Avem acum un draft pe aceste legi care nu e destinat publicului larg", a explicat preşedintele.
Acesta a subliniat că "nimeni nu îşi doreşte o restauraţie a vechii Securităţi sau o încălcare a drepturilor cetăţeneşti".