Națiunile Unite se tem de o foamete globală din cauza lipsei exporturilor de produse agrare din Ucraina. Europenii vor să ajute, dar nu se descurcă cu cantitățile mari de transportat, dacă rutele maritime rămân blocate.
„Nu este posibilă o soluționare a crizei alimentare globale, fără reintegrarea producției agricole a Ucrainei”, a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, la o reuniune la New York.
El speră că se va ajunge la o înțelegere în acest sens cu Rusia, în ciuda războiului provocat de această țară în Ucraina. Secretarul de Stat american Anthony Blinken a vorbit despre cea mai mare "criză alimentară" din perioada contemporană, iar șeful Programului de Alimentație al ONU a atras atenția că aici nu este vorba doar de Ucraina, ci și de soarta celor mai săraci oameni de pe glob.
"Îl rog pe președintele Putin, dacă mai are vreun pic de inimă, să redeschidă aceste porturi (...) ca să putem evita foametea, așa cum am mai făcut înainte", a spus oficialul ONU, David Beasley.
Cheia o reprezintă porturile de la Marea Neagră
Programul de Alimentație al ONU și-a cumpărat până acum jumătate din rezerva sa de cereale din Ucraina.
De la începutul războiului, însă, exporturile ucrainene au încetat, din cauză că porturile de la Marea Neagră sunt nefuncționale. La Odesa nu se mai efectuează transporturi maritime de la începutul războiului, "deoarece legătura maritimă nu este sigură", a declarat la France 24 Petr Obouchov, din consiliul municipal al acestui oraș-port.
"Unele vase de transport au fost lovite de armata rusă, iar în apele din jurul portului Odesa se află o mulțime de mine, ceea ce face ca tranzitul să fie nesigur."
El nu crede că eforturile actuale de creare a unui coridor maritim umanitar ar putea fi o soluție pe termen scurt: "Chiar dacă războiul s-ar încheia azi, am avea nevoie de cel puțin o jumătate de an pentru a curăța marea și reactiva porturile."
În mod normal, Ucraina transportă prin porturile sale aproximativ 6 milioane de tone de cereale și semințe uleioase pe lună. Acum, însă, silozurile de la sol sunt suprapline, pentru că exporturile sunt oprite.
În plus, la Odesa sunt blocate 57 de nave care au la bord în total peste un milion de tone de cereale, după cum a anunțat ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Solskyi. Cât rezistă aceste cereale la bord fără a se strica - nu știu nici măcar căpitanii navelor. După trei luni, "încep problemele, iar o parte din încărcătură se deteriorează".
Președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a aflat săptămâna trecută în zonă, pentru a-și face singur o imagine asupra situației: "Am văzut în portul Odesa silozuri pline de cereale, grâu și porumb gata de export. Aceste alimente atât de necesare sunt blocate din cauza războiului Rusiei și a închiderii porturilor de la Marea Neagră. Consecințele sunt dramatice pentru țările mai sărace. Avem nevoie de un răspuns global."
Coproprietarul portului de marfă Yuzhne de la Odesa crede că formarea unui pasaj maritim protejat ar fi o soluție. Andrii Stavnitser descrie situația actuală a portului pentru Radio Free Europe: "Nu se întâmplă absolut nimic. Doar pescăruși și ciori. 5.000 de angajați stau acasă".
Ar exista însă modele de coridoare maritime în Somalia sau în alte zone conflictuale: "Navele de război turcești ar putea însoți transporturile noastre. (...) ONU ar putea organiza totul - un fel de coridor umanitar pentru tranzitul vaselor de transport."
Cantitățile uriașe sunt problema
Pe hartă, următorul port la Marea Neagră este Constanța, în România. Acolo se acordă deja ajutor de urgență. 240.000 de tone de cereale din Ucraina au fost aduse la Constanţa cu barje prin Delta Dunării, cu trenuri și camioane și transportate apoi mai departe.
"Cu mare efort reușim", spune șeful firmei proprietare a portului Comvex. Dar rutele de tranzit pentru asemenea cantități uriașe nu pot fi înlocuite peste noapte. "Avem nevoie urgentă de dotări", a declarat Viorel Panait pentru Reuters.
Ar fi nevoie de ajutoare europene pentru macarale, dispozitive de încărcare și alte aparate, pentru a putea realiza transportul de cereale.
În mod normal, prin portul Constanța sunt transportate anual aproximativ 25 de milioane de tone de cereale din Ungaria, Serbia și Austria. Dacă acest port trebuie acum să preia și din activitățile portului Odesa, atunci este nevoie de investiții masive în infrastructură.
De exemplu, guvernul de la București vrea să reia utilizarea unor șine feroviare vechi la Constanța, dar lucrările în acest sens încep abia în vară.
Problema principală o reprezintă cantitățile uriașe de cereale din Ucraina. Comisara europeană pentru Transporturi Adina Vălean a vorbit despre o provocare "gigantică". "Este esențial să optimizăm lanțurile logistice, să creăm noi rute și să evităm blocajele."
În următoarele trei luni, ar trebui scoase din Ucraina 20 de milioane de tone de cereale, înainte de noua recoltă, pentru a evita depășirea totală a capacității de stocare și declanșarea unei crize alimentare globale.
UE vrea să creeze noi rute de transport
Comisia Europeană a făcut apel la țările membre să pună la dispoziție camioane, vagoane de cale ferată și echipamente de încărcare, pentru a facilita transporturile pe cale rutieră și feroviară.
Este nevoie de sprijin logistic, trebuie clarificate rapid problemele privind asigurările și angajat personal care să opereze întregul proces.
Dificultățile încep însă deja de la tipul șinelor feroviare - în Rusia și Ucraina, acestea sunt cu 10 centimetri mai late decât cele din restul Europei. Ceea ce înseamnă că încărcătura din vagoane trebuie mutată la graniță sau vagoanele preluate pe adaptori care să le permită să circule mai departe pe șinele europene.
În plus, sistemul feroviar comunitar nu ar fi pregătit pentru astfel de cantități, după cum explică directorul tehnic al Căilor Ferate Ucrainene, Valeri Tkachev, citat de agenția Interfax. "În Ucraina, 65% din mărfuri sunt transportate pe calea ferată, în UE doar 35%."
Ministrul Agriculturii din Polonia, Henryk Kowalcek, a admis că pot fi transportate doar până la două milioane de tone de cereale din Ucraina, mai mult nu ar permite dotările tehnice actuale. Iar la transporturile spre Vest ar exista în prezent la granițe blocaje masive, cu timp de așteptare între 16 și 30 de zile.
UE a cerut deja statelor membre să grăbească formalitățile la frontieră.
Transporturile prin Polonia ar putea fi redirecționate spre portul Gdansk de la Marea Baltică. O altă soluție ar fi Lituania. Dacă Belarus ar fi de acord să permită tranzitul transporturilor de cereale spre statul baltic, problema dimensiunii diferite a șinelor ar fi rezolvată.
Lituania pune la dispoziție portul său Klaipeda de la Marea Baltică, pentru îmbarcarea pe nave și transportul cerealelor ucrainene.
Toate aceste rute alternative sunt însă doar soluții de urgență. Este vorba de o provocare până și pentru giganți ai transportului de mărfuri, precum Deutsche Bahn: "Ne ocupăm deja în mod regulat de transportul de cereale pe căile ferate europene prin DB Cargo. Acum trebuie să extindem aceste exporturi agrare, în acord cu UE și cu autoritățile germane."
Este nevoie de 100 de trenuri pe zi și de crearea de legături sustenabile între porturile de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană, după cum a precizat un purtător de cuvânt al DB.
Totul presupune costuri foarte mari, lucru de care, până acum, nu a vorbit nimeni: nici țările beneficiare din nordul Africii, nici organizațiile ONU implicate.