Poate cea mai puternică dovadă că Antarctica trece prin schimbări masive este faptul că cele două flori native de pe aceste meleaguri se înmulțesc rapid, pe măsură ce temperaturile cresc, după cum arată un studiu recent, primul care evidențiază schimbările care au loc în ritm alert în ecosistemele polare fragile în ultima decadă.
Populațiile de Deschampsia antarctica și de Colobanthus quitensis înregistrează o creștere fără precedent din 2009, mai mare decât în ultimii 50 de ani la un loc. Concomitent, tot de atunci, s-a observat și o creștere rapidă a temperaturii aerului și o reducere a numărului de foci, potrivit cercetătorilor care lucrează pe Insula Signy din Insulele Orkney de Sud.
Aceste două tipuri de flori au fost studiate de oamenii de știință de pe insulă începând cu 1960. Din observațiile acestora reiese că Deschampsia antarctica s-a răspândit de cinci ori mai repede între 2009 și 2018 decât între 1960 și 2009.
În același timp, creșterea Colobanthus quitensis a fost de zece ori mai mare, scrie The Guardian.
De menționat e faptul că, în ultimul deceniu, încălzirea din timpul verii a crescut de la +0,02 grade Celsius la +0,27 grade Celsius în fiecare an, în ciuda răcirii puternice înregistrate în 2012.
„Ecosistemele terestre antarctice răspund rapid la aceste aporturi climatice. Mă așteptam la o creștere înregistrată de florile din Antarctica în ceea ce privește numărul, dar nu de această amploare, acestea sunt și mai multe dovezi că are loc o schimbare majoră în Antarctica”, a declarat cercetătorul principal, prof. Nicoletta Cannone, de la Universitatea Insubria din Como, Italia.
Principalul motor al schimbării este încălzirea aerului de vară, potrivit studiului.
Se așteaptă ca tendințele de încălzire să continue, creându-se din ce în ce mai multe zone fără gheață în următoarele decenii, iar oamenii de știință spun că descoperirile de pe Insula Signy sunt reprezentative pentru procesele care au loc în regiune în general.
„Descoperirile noastre susțin ipoteza că încălzirea viitoare va declanșa schimbări semnificative în aceste ecosisteme antarctice fragile”, au scris cercetătorii în lucrarea publicată în Current Biology.
Răspândirea acestor specii va provoca modificări ale acidității solului, ale bacteriilor și ciupercilor din sol și ale modului în care se descompune materia organică. Schimbările din chimia solului, precum și degradarea permafrostului, vor provoca o cascadă de schimbări, cu „consecințe asupra tuturor componentelor ecosistemelor terestre”, a mai spus Nicoletta Cannone.
În plus, apar condiții prielnice pentru plante care nu sunt indigene, cum s-a mai întâmplat, ier pierderile pot fi ireparabile.
În 2018, de exemplu, o specie de iarbă invazivă numită Poa annua, care este adesea folosită pe terenurile de golf, a colonizat insula Signy.
„Apariția speciilor străine poate induce o pierdere dramatică a biodiversității native din Antarctica, care a necesitat milioane de ani de evoluție și supraviețuire. Mai mult, schimbarea vegetației va implica un efect domino asupra întregii biodiversități a ecosistemelor terestre”, a mai declarat Cannone.
De menționat e faptul că, la mijlocul Pliocenului, Antarctica a experimentat evenimente de încălzire care au permis migrarea spontană a speciilor din America de Sud în Antarctica și invers. Nivelurile actuale de încălzire ar fi putut deja să declanșeze astfel de migrații de mușchi, licheni, plante vasculare și nevertebrate, facilitate de activitatea umană (creșterea nivelurilor de turism) din Antarctica, avertizează oamenii de știință.