Când te gândești la Antarctica din ziua de azi, îți imaginezi pinguini și, probabil, niște oameni de știință izolați încercând să afle mai multe despre trecut, prezent și viitor. Dar nu întotdeauna a arătat așa de rece și neospitalieră.
Cu 40 – 50 de milioane de ani în urmă, peisajul era cu totul altfel, iar păsări imense, cu o anvergură a aripilor de aproape 6 metri, zburau pe deasupra ei.
Mai cu seamă Insula Seymour a fost mult mai caldă decât în prezent: aici s-au găsit fosile de ferigi și conifere, dar și fosile din marsupiale și rude îndepărtate ale furnicarilor. Erau prezente și păsări înrudite cu rațele, șoimii și albatroșii, dar și unele uriașe, cu un cioc cu țepi, conform IFL Science.
„Fosilele pelagornitidelor din Antarctica pe care le-am studiat au o anvergură a aripilor aproape dublă față de cea a albatroșilor, de peste șase metri”, explică oamenii de știință, care au descoperit fosilele acestora.
Oamenii de știință subliniază faptul că aceste păsări care au trăit în urmă cu 40-50 de milioane de ani seamănă, cel puțin din punctul de vedere al lungimii aripilor, cu pterozaurii. Aceștia stăpâneau cerul în timpul erei mezozoice, în urmă cu 66 milioane până la 252 milioane de ani, aceeași perioadă în care dinozaurii au cutreierat planeta și au atins dimensiuni greu de egalat pentru fauna din prezent.
„Estimăm că craniul pelagornitidului ar fi avut aproximativ 0,6 metri lungime. Un fragment din maxilarul inferior al unei păsări păstrează o parte din pseudodinții care ar fi măsurat fiecare până la un centimetru lungime.
Distanța dintre acești dinți și alte măsurători ale maxilarului arată că acest fragment a provenit de la un individ la fel de mare, dacă nu chiar mai mare decât cel mai mare pelagornitid cunoscut”, notează cercetătorii.
Citește și Acestea sunt primele animale care au hibernat! Când a apărut această adaptare
Când un asteroid a lovit Peninsula Yucatan în urmă cu 66 de milioane de ani, dinozaurii și pterosaurii au pierit, dar unele păsări au supraviețuit, totuși.
Acești supraviețuitori s-au diversificat în mii de specii de păsări pe care le putem vedea și astăzi. Pelagornitidele au evoluat în perioada imediat după dispariția dinozaurilor și pterosaurilor, când competiția pentru hrană a fost diminuată semnificativ.
Cele mai vechi rămășițe de pelagornitide, recuperate din sedimentele vechi de 62 de milioane de ani din Noua Zeelandă, aveau aproximativ dimensiunea pescărușilor moderni.
Primele pelagornitide uriașe, cele care au făcut obiectul unui nou studiu, își au originea în Antarctica și au aproximativ 10 milioane de ani mai puțin, provenind din Epoca Eocenului.
Pelagornitidele au supraviețuit pentru aproximativ 60 de milioane de ani, dispărând chiar înainte de Epoca Pleistocenului, care s-a terminat în urmă cu 11.700 de ani. Nimeni nu știe însă exact de ce, pentru că puține fosile au fost recuperate din acea perioadă. Unii paleontologi speculează că schimbările climatice ar putea fi un posibil factor.