Ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, va propune noi condiții pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din România, astfel încât lucrările să poată începe cât mai curând. Momentan – susține ministrul – avem un program vechi de aproape 3 decenii și care nu are cum să funcționeze.
Marți, pe 4 ianuarie, ministrul Dezvolării, Cseke Atilla (UDMR), a declarat că are mai multe nemulțumiri legate de programele instituției pe care o conduce. Printre aceste programe care lasă de dorit se află și cel de consolidare a clădirilor cu risc seismic.
Cel în vigoare datează din 1994 și nu e funcțional, din cauză că finanțarea se poate acorda doar pe un an. E o perioadă prea scurtă pentru ca banii să fie cheltuiți, susține Cseke Atilla.
Iar noul program – pe care ministrul Dezvoltării îl consideră adaptat realității – a rămas pe circuitul de avizare. Ș până nu parcurge tot drumul, nici nu poate fi supus adoptării, în Parlament.
„Unul din neajunsurile principale ale programului actual este finanţarea naţională, fiind un program creat în 1994, astfel încât, şi dacă Guvernul aprobă lista de investiţii pentru care se prevăd consolidări de risc seismic, până când se porneşte procedura de achiziţie şi se finalizează şi termenul de execuţie, este imposibil pentru oricine, astăzi, în România, ca într-un an de zile - de la aprobare, la achiziţie şi la execuţie - să consolidezi, de exemplu, o clădire în Bucureşti.
Acest program trebuie revigorat, este prevăzut ca şi reformă în PNRR şi anul acesta va fi realizat. (...) Vorbim de un proiect de lege cu care vom merge în Parlament, nu de o ordonanţă de urgenţă (...)
Deci trebuie să facem un program de finanţare multianuală. Includem pentru prima dată la finanţare şi clădirile publice. În forma în vigoare sunt doar clădirile multirezidenţiale, adică blocurile de locuinţe. Includem şi clădirile publice şi în aceste clădiri publice sunt instituţii, sunt foarte mulţi angajaţi şi ele trebuie consolidate. Nu va mai exista o cofinanţare (...)
Programul de consolidare de risc seismic nu a parcurs încă circuitul de avizare interministerială", a afirmat Cseke Attila, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, programul trebuie să mai primească avize de la Ministerul Finanțelor și de la Ministerul Justiției.
Noul program – în condițiile în care va rula doar cu fonduri publice – va interzice persoanelor fizice să își vândă imobilul consolidat vreme de 25 de ani. Pentru instituții, perioada în care nu vor putea înstrăina o clădire consolidată cu bani publici pe care o au în subordine va fi de 10 ani.
„Vom avea o interdicţie de vânzare, respectiv în perioada interdicţiei de vânzare, proprietarul poate să-şi vândă apartamentul, dar atunci trebuie să restituie statului cota parte din investiţia de consolidare de risc seismic. (…) Deci sunt câteva modificări esenţiale faţă de programul actual, care să dea şansa repornirii acestui deziderat care este foarte important, pentru că în ultimii ani, din păcate, nu s-a reuşit şi din cauza acestui program ineficient de consolidări de risc seismic.
Perioada interdicţiei este de 25 de ani pentru persoane fizice. Pentru persoane juridice, interdicţia este de 5 ani, în legislaţia actuală, şi noi propunem 10 ani", a subliniat Cseke Attila.
Bucureștiul și-a făcut propriul program de consolidări. Dar și acesta s-a blocat
La acest moment, cele mai multe clădiri cu risc seismic sunt în București. Nu mai puțin de 862 de imobile de diverse tipuri - de la blocuri turn până la case de patrimoniu - riscă să aibă probleme majore, la cutremur.
Dintre acestea, 363 sunt încadrate în clasa I de risc seismic. Acestea s-ar putea prăbuși, în cazul unui seism de magnitudinea celui din 1977.
În imposibilitatea de a accesa fondurile de stat, Primăria Municipiului București (PMB) și-a creat un program propriu pentru consolidări. S-a înființat o Administrație a Consolidării Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) în subordinea PMB și Compania Municipală Consolidări SA.
La solicitarea AMCCRS și cu bani de la bugetul Capitalei, compania municipală a finalizat consolidarea a 4 clădiri, care însă n-au fost receptionate încă. În plus, a finalizat partea de lucrări de consolidare la alte clădiri, care n-au mai fost finalizate.
Practic, în anul 2021, nu s-a lucrat deloc pe niciunul dintre șantierele de consilidare din București. Și nici nu s-au deschis șantiere noi.
Într-o conferință de presă, Nicușor Dan a anunțat că își dorește expertizarea tuturor șantierelor. Și nu e foarte clar cât ar putea dura această operațiune și nici când programul local de consolidări din Capitală s-ar putea debloca.