Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a anunțat că Banca Centrală are un record istoric al rezervei.
”Iată că, pe valul cel mai înalt al crizei, Banca Naţională dă seamă societăţii româneşti că a adunat cea mai mare rezervă internaţională din întreaga sa istorie de 140 de ani.
Un total de valute, denominate în euro, de 36,2 miliarde. Care, lângă rezerva de aur, în valoare de 5,6 miliarde de euro, însumează 41,8 miliarde de euro. Un record de asemenea istoric al Rezervei totale”, prezintă Vasilescu situația.
El a explicat, într-un editorial în Ziarul Financiar, ce intervenții poate face Banca Națională în condiții de criză și cum se poate folosi de această rezervă record.
El s-a axat mai mult pe acțiunile BNR pentru a ține cursul valutar în frâu.
”La astfel de intervenţii BNR face rar referiri, doar când apare o imperioasă cerinţă, şi atunci doar prin vocea guvernatorului. Nu voi comenta, aşadar, dacă BNR, în aceste zile de criză, a intervenit ori nu în ajutorul leului folosindu-şi rezerva de valute. Voi face însă trei precizări a căror importanţă este cardinală”, începe Adrian Vasilescu.
”Niciodată însă, în criză ori în vremuri normale, BNR nu va cheltui valuta ţării pentru a se hazarda în intervenţii imposibile”
El arată că, chiar dacă rezervele BNR sunt acum la un maxim istoric, ele sunt folosite cu prudență de Banca Centrală.
”Astfel de intervenţii au loc întotdeauna când realitatea o impune. Nicio bancă centrală, dacă se poate baza pe o rezervă optimă ori adecvată de valute, nu-și va lăsa moneda să se deprecieze ori să se aprecieze excesiv.
Apoi, de o însemnătate deosebită este faptul că BNR, ori de câte ori apelează la rezerva valutară, o face cu maximă prudenţă. Cu atenţie maximă, când schimbă lei pe euro sau euro pe lei, să obţină un net nesemnificativ, chiar şi în cazurile în care vânzările de valută sunt semnificative. Sau chiar să iasă în avantaj. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu imediat după ce o intervenţie a impus vânzări de valută, deîndată ce realitatea pieţelor financiare o permite, valuta 'dislocată' este recumpărată pe toate căile posibile.
Niciodată însă, în criză ori în vremuri normale, Banca Naţională nu-şi permite să cheltuiască valuta ţării pentru a se hazarda în intervenţii imposibile. Iar tot acest proces nu se desfăşoară printr-o simplă decizie. Indiferent dacă, în unele situaţii, se impun intervenţii tactice, programul urmărit cu sfinţenie este strategic”, explică consilierul guvernatorului BNR.
România se împrumută cu dobânzi de 4%. Cum stăm față de alte țări europene
Despre rezerva record a vorbit și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, ministrul spune că, prin ordin semnat de el, Trezoreria Statului menţine o rezervă financiară în valută care acoperă necesităţile brute de finanţare, determinate de deficitul bugetar şi refinanţarea datoriei publice, pentru circa 4 luni.
”O veste excelenta pentru TOȚI românii! Am redus SEMNIFICATIV planul de împrumuturi pentru luna august. V-am spus că vin cu o surpriză majoră. Nu a fost ușor dar am reușit. Mai urmează și altele.
Avem un buffer la nivel record, în contul nostru de la BNR. Am injectat lichiditate în economie la un nivel record. In special pentru că am investit cele mai mari sume în primele 7 luni din ani din ultimii 10 ani”, a scris Cîțu pe Facebook.
Ministrul spune că România are nevoie acum să se poată finanța la dobânzi reale zero sau chiar negative.
”Dar nu ajunge și nu ne oprim aici. România are nevoie, așa cum vedem în toată lumea, și de dobânzi reale zero sau și mai bine, negative. Trecem printr-o perioadă de criză fară precedent și politica economică, fiscală + monetară, trebuie să fie stimulativă (sau, mai clar, să nu afecteze negativ creșterea economică).
Am spus că nu vom avea recesiune tehnică în 2020. Dar vreau mai mult pentru că TOȚI românii merită asta. Vreau să avem și o explozie a creșterii economice în 2021.
Doar printr-o politică economică stimulativă putem să atingem acest obiectiv în 2021. Voi face totul pentru ca în 2021 să avem cea mai mare rată a creșterii economice din UE și să eliminăm efectele negative ale pandemiei”, a adăugat ministrul.
Potrivit Ziarului Financiar, România se împrumută la 10 ani cu dobânzi de circa 4%, duble faţă de Ungaria (2%). Spre comparaţie, Germania se împrumută la 10 ani cu dobânzi negative (-0,5%), iar Polonia are o dobânda la titlurile de stat pe 10 ani de 1,25%.
