Dacă instanța va decide definitiv că Mugur Isărescu a făcut poliție politică înainte de 1989, asta se va întâmpla mult mai târziu, iar guvernatorul BNR va avea doar o problemă de moralitate, neputând fi obligat să plece din funcție. În plus, ”nu există niciun motiv economic sau financiar pentru a crea o asemenea criză, numai cei care vor să destabilizeze pot gândi așa ceva”, spune Cristian Pîrvulescu.
Este de notorietate faptul că Mugur Isărescu este cel mai longeviv guvernator al unei bănci centrale din lume. Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale încă din anul 1990, cu mandat încredinţat de Parlament în 1991 şi reînnoit de 8 ori până acum, Mugur Isărescu a îndeplinit condițiile de pensionare încă din vara lui 2014, dar ”contractul de muncă cu BNR a continuat pe baza deciziei Parlamentului de numire în funcţia de guvernator”, potrivit propriilor sale declarații.
Atacat, dar votat de fiecare dată
În ultimii 30 de ani au existat multe încercări eșuate de dislocare a lui Mugur Isărescu de la șefia BNR, însă cel mai mare scandal public a fost declanșat în 2017, când regimul Dragnea era la apogeu. În presă au apărut atunci informații potrivit cărora Mugur Isărescu ar fi colaborat cu Securitatea înainte de 1989, pe vremea când lucra la Institutul de Economie Mondială. Guvernatorul a negat acuzația și a invocat o adeverință de necolaborare primită în 2002, adică înainte ca la CNSAS să fie adusă o mare parte din arhiva fostei Securități (2006).
În ianuarie 2019, BNR reacționează extrem de dur la adresa senatorului ALDE Daniel Zamfir și a avocatului Gheorghe Piperea, în scandalul ROBOR, cei doi fiind acuzați că ”au început din data de 13 ianuarie un atac la reputaţia Băncii Naţionale a României prin proferarea unor acuzaţii fără fundament, bazate pe neadevăruri şi neînţelegeri grave legate de implicarea BNR în pieţele financiare interbancare”.
Peste câteva zile, Daniel Zamfir depune inițiativa legislativă care permite reverificarea la cerere a guvernatorului BNR în arhivele fostei Securitați și care ulterior îl va aduce pe Mugur Isărescu în fața instanței.
În data de 3 iulie 2019, acesta este votat din nou de Parlament, cu o largă majoritate (300 de voturi pentru, doar 15 împotrivă), pentru încă un mandat de guvernator al BNR. Exact în aceeași zi, Senatul (camera decizională), votează legea lui Daniel Zamfir, care merge la promulgare.
Peste doar o lună, CNSAS anunță că verifică din nou dacă Mugur Isărescu a colaborat cu Securitatea, la solicitarea avocatului Gheorghe Piperea.
În octombrie Mugur Isărescu și-a început oficial actualul mandat (valabil până în 2024), iar în urmă cu câteva zile Colegiul CNSAS a aprobat nota în care Mugur Isărescu este considerat colaborator al fostei Securităţi și a sesizat Curtea de Apel Bucureşti pentru ca instanța să confirme sau să infirme această decizie, conform legii.
Ce urmează, legal vorbind?
Unul dintre cei mai buni cunoscători ai activității CNSAS a acceptat, sub protecția anonimatului, să ne ofere câteva explicații suplimentare și să facă o serie de precizări, pentru clarificarea acestui caz:
”Anul trecut, în vară, a fost modificat articolul care făcea imposibilă reverificarea unora care fuseseră deja verificați anterior. A urmat procedura cunoscută, s-a făcut o notă de constatare, s-a votat în Colegiu trimiterea în instanță și misiunea CNSAS s-a terminat aici, în sensul că acum intervine instanța care, pe baza probelor, o să spună dacă a fost sau nu a fost colaborator.
Probele nu sunt publice, dar jurnaliștii le pot consulta la grefă. Iar procesul poate fi trenat de avocați, de exemplu, cu o expertiză grafoscopică dacă există documente olografe. Si indiferent cine pierde va face apoi recurs.
După care, atâta timp cât nu există o lege a lustrației, nu există niciun mecanism prevăzut de vreo lege în țara asta, nicio formă coercitivă, care să îl oblige să își dea demisia. Dacă nu vrea el, Mugur Isărescu nu pleacă de acolo. Pot fi invocate chestiuni morale, dar morala, din câte se pare, nu mai e ce a fost ...
Am convingerea că modificarea legii anul trecut a fost făcută punctual pentru acest personaj, nu a fost gândită pentru binele României. Nu i-a interesat că acolo era o chichiță procedurală care de ani de zile ținea pe loc CNSAS în unele situații. Nu. Au făcut-o ’punct ochit, punct lovit’”.
Cristian Pîrvulescu: Planul lui Dragnea de preluare a controlului asupra BNR poate fi dus la îndeplinire
Invitat de Spotmedia.ro să descifreze politic acest scandal si posibilele lui consecințe, Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, a admis că ar putea fi, până la urmă, vorba despre o problemă de moralitate, dar mai ales una ”practică și politică”.
”În cadrul Institutului de Economie Mondială, unde a lucrat până în 1990, inevitabil Mugur Isărescu intra în legătură probabil cu DIE. La început nu existau documente, acum au apărut.
Problema e dacă a făcut sau nu poliție politică, asta este noutatea, pentru că noi, România, facem diferență prin lege între colaboratori și cei care au făcut poliție politică. Aici este problema: A făcut sau n-a făcut poliție politică? Dacă a făcut, evident este o problemă de moralitate. Nu știu care va fi poziția guvernatorului Isărescu, dar am observat deja că Adrian Vasilescu, un fel de purtător de cuvânt de peste 20 de ani, spunea că nu a fost informator.
Deci strategia juridică va fi aceea de a ataca în justiție și vom vedea până la urmă dacă se va confirma sau nu.
Dar deja putem vedea că lucrurile au avansat mai mult ca niciodată în cazul Isărescu, pe linia asta. Sigur, dl Isărescu este undeva la sfârșit de carieră, dar imaginea sa va fi cu siguranță afectată, inclusiv prestigiul internațional de care se bucura, e inevitabil, fie că e adevărat, fie că nu e adevărat. Cert este, însă, că cei de la CNSAS au găsit ceva, nu avem niciun fel de dubiu. Există ceva în dosar care creează suspiciunea de poliție politică.
Și eu mă întreb ce urmează, dar această presiune nu este doar problema lui Mugur Isărescu, ea devine deja o problemă a BNR. Depinde de analiza care va fi făcută acolo.
Vă dați seama că în momentul ăsta îmi pot imagina că planul lui Liviu Dragnea de a prelua și controlul asupra BNR poate fi dus la îndeplinire, pentru că cine deține majoritatea în Parlament în momentul ăsta? O dețin oamenii lui Dragnea.
Vedem foarte clar ce se întâmplă în alte instituții, de exemplu, la CNCD unde există zvonuri că PSD ar propune nici mai mult, nici mai puțin ca Toni Greblă să devină președinte, nu vor să îi mai ofere sprijin lui Asztalos Csaba. Apoi mai e și propunerea PMP, care merge pe aceeași linie - după ce au făcut modificarea aceea a legii Educației ca să ne ducă în fascism direct, l-au propus și pe un preot de la Patriarhie în CNCD. Deci suntem pe toată linia într-o situație de iliberalism, și anti-democrație, și atitudine fățisă față de drepturile omului extraordinară.
În condițiile astea, o criză în plus - cea de la BNR - nu privește doar un om, ci destabilizează situația. Or, întrebarea e: Avem o alternativă la Mugur Isărescu care să asigure stabilitate politică? E o problemă morală, dar e și o problemă practică. Și politică, cât se poate de politică”, ne-a declarat prof. Pîrvulescu.
Cine ar putea fi înlocuitorii?
Întrebat dacă președintele Iohannis s-ar putea implica în acest caz, punând presiune pe Mugur Isărescu sau dimpotrivă, susținându-l, Cristian Pîrvulescu a răspuns: ”Președintele a fost întotdeauna de partea celor care au criticat astfel de situații, deci cu siguranță nu va putea, cred eu, să se pronunțe în favoarea lui Mugur Isărescu, ci eventual să se rețină de la a face comentarii (....)”.
”Dar probabil că se va aștepta soluția juridică. Insă problema morală rămâne. Ea e importantă, dar în momentul ăsta problema politică e esențială: Cu cine îl înlocuim pe Mugur Isărescu, dacă ajungem într-o asemenea ipoteză?
Eu știu care erau propunerile de anul trecut ale PSD. Poate nu vor fi aceleași, dar totuși sunt foarte îngrijorat. De exemplu, era vorba despre consilierul economic al lui Liviu Dragnea, cel care a elaborat politica asta care ne-a adus aici și care a fost și consilierul lui Ponta. El avea o carieră de aproape 9 ani în consultanță a Guvernului și mergea pe ideea de sprijinire a consumului și creșterea salariilor, care s-a dovedit catastrofală. Și eu cred ca aceste măsuri au o logică, dar trebuie să știi întotdeauna să păstrezi un echilibru între ele. Și știți că era vorba și despre soția lui, Aura Socol.
Și Eugen Teodorovici rămâne în continuare o alternativă. Gândiți-vă că avem concurența presupusă între Teodorovici și Ciolacu la președinția PSD (Teodorovici a anunțat că ar putea candida la șefia partidului nu cu multe săptămâni în urmă!), or, politic vorbind, cel mai bine e să scapi de un candidat oferindu-i o poziție de genul ăsta, gândiți-vă ce s-ar putea întâmpla atunci! Să privim lucrurile cu realism. (...)
Părerea mea e că dacă scandalul nu va deveni monstruos (și cine a încercat să îl facă monstruos? România TV&co), ar mai putea rezista câteva luni, poate și mai mult, până la alegeri, iar după alegeri situația se va tranșa, într-un fel sau altul. Dacă nu urmează o demisie în două săptămâni (cand ei trebuie să tranșeze problema CNCD, ANRE etc) pot să o amâne, nu e grabă.
Nu există niciun motiv economic sau financiar pentru a crea o asemenea criză. Nici unul, iar din partea celor care se află la guvernare, ideea e aberantă. Numai cei care vor să destabilizeze pot gândi așa ceva.
Eu mai am și teoria idioților utili, care se aruncă în bătălii de genul ăsta fără să își dea seama care sunt consecințele, și de multe ori nici nu le pasă, așa că sunt folosiți, instrumentalizați, de alții.
O criză adăugată la crizele care sunt și așa multiple în România nu face decât să accentueze o tendință de incertitudine și gândiți-vă cum vor reacționa agențiile de rating, care aveau încredere în Mugur Isărescu”, a conchis Cristian Pîrvulescu.
Epilog
Temerile prof. Pîrvulescu sunt întemeiate, dacă ne uităm cu atenție la informațiile vehiculate în presă în ultimele zile. Niculae Bădălău (PSD) ar putea ajunge la Curtea de Conturi deși nu are studii de specialitate, după ce legea a fost modificată cu dedicație. Iulian Iancu (PSD) ar putea ajunge șef la ANRE, deși a fost acuzat public că e apropiat de Rusia şi Gazprom.
Mai nou, senatorul Daniel Zamfir, în prezent membru PSD, s-a plâns că ar fi fost în cărți dar ar fi pierdut susținerea partidului pentru șefia ASF, una dintre cele mai bănoase funcții în stat, ca urmare a unui troc făcut între PSD și PNL. Într-o postare pe Facebook, Daniel Zamfir dă vina chiar pe Mugur Isărescu, pe care îl suspectează că i-ar fi ”pus o vorbă bună” la liderii celor două mari partide.