Folosirea alfabetului grecesc la denumirea variantelor de coronavirus evită discriminările. Există însă şi capcane, precum litera „Xi”.
Găsirea vinovaţilor în străinătate poate distrage atenţia de la slaba administrare a crizei în propria ţară. Fostul preşedinte american Donald Trump transfera responsabilitatea pandemiei spre Beijing, atunci când se referea la „virusul chinezesc„, mai ales în momentul în care trebuia să preia responsabilitatea pentru rapida răspândire a bolii în SUA, spune Jerôme Viala-Gaudefroy, asistent universitar la CY Cergy Université din Paris.
El studiază originea denumirilor bolilor şi are mai multe exemple pentru astfel de "manevre de distragere a atenţiei", menite a ţine pericolul la distanţă.
"Aşa numita gripă spaniolă, care a ucis milioane de oameni în timpul Primului Război Mondial, era originară probabil din SUA. A fost asociată cu Spania, pentru că acolo a fost identificat primul caz", explică Viala-Gaudefroy - fiind astfel distrasă atenţia de la originea pandemiei.
În vreme ce Trump şi tovarăşii lui republicani se refereau la coronavirus în 2020 vorbind despre "gripa chinezească", care ar fi evadat dintr-un laborator din Wuhan, în Statele Unite, americanii cu origini asiatice erau discriminaţi şi agresaţi.
Denumirile bolilor nu au voie să discrimineze
Trump se folosea cu plăcere de metafore din limbajul de război atunci când se referea la virus - îl numea, de exemplu, "duşmanul invizibil" - remarcă Viala-Gaudefroy, dorind astfel să prezinte imaginea unei lupte împotriva unei invazii străine.
Şi în nordul Indiei, localnici cu "aspect de chinezi", care trăiesc la graniţa cu China, au fost discriminaţi şi carantinaţi obligatoriu, deşi nu aveau niciun fel de simptome specifice de Covid.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis încă din 2015 o directivă pentru denumirea noilor boli. Se recomandă astfel atenţie sporită pentru "a nu răni grupuri culturale, sociale, naţionale, regionale, profesionale sau etnice".
"Printre referinţele la Covid-19 pe Internet se numără atacuri rasiste şi xenofobe, jigniri, răspândirea unor stereotipuri discriminatorii şi teorii conspiraţioniste", spunea încă din martie 2020 E. Tendayi Achiume, însărcinatul special al ONU pe probleme de rasism.
"Nu surprinde că anumiţi lideri, care încearcă să transfere vina pentru Covid-19 asupra unor grupuri naţionale sau etnice, sunt liderii naţionalişti populişti, care fac deseori din retorica rasistă sau xenofobă platforme politice", mai explica Achiume.
Variante noi - probleme vechi
Când au apărut mutaţiile, noile variante de coronavirus au fost numite după ţara în care se presupune că ar fi avut originea, precum "varianta indiană".
Rasismul latent din denumirea noii variante a fost contracarat de OMS în mai 2021, la aproape 18 luni după prima identificare a virusului, prin trecerea la folosirea imediată a literelor din alfabetul grecesc, în denumirea variantelor de Covid-19.
Varianta indiană a primit numele "Delta". Se spera ca astfel ţările să nu mai fie stigmatizate, doar pentru că acolo a fost descoperită o nouă variantă, spune Maria Van Kerkhove, specialistă în Covid-19 în cadrul OMS.
S-a apelat, aşadar, la alfabetul grecesc pentru denumirea tuturor variantelor, nu doar a celor extrem de periculoase.
Puţini oameni ştiu că OMS califică anumite mutaţii ale virusului ca fiind "interesante" sau "de observat". Astfel încât, după deja cunoscuta variantă Delta, au mai apărut "Epsilon", "Zeta", "Lambda" şi aşa mai departe.
Problematică devine noua mutaţie periculoasă identificată în Africa de Sud. Litera care ar urma în alfabetul grecesc este "Ny", care aminteşte însă de cuvântul "new" din engleză.
Următoarea literă "Xi" sună prea chinezeşte şi ar putea fi asociată cu preşedintele Chinei Xi Jinping.
Prin urmare, aceste litere au fost sărite şi noua variantă a primit denumirea "Omicron". Prea târziu însă. Lumea vorbea deja despre "varianta sud-africană" şi persoanele de pe acest continent, mai ales cele de culoare, ar putea fi discriminate din acest motiv.
Extrem de neinspirată a fost prima pagină a ediţiei de duminică a publicaţiei germane "Rheinpfalz". Sub titlul "Virusul din Africa a ajuns la noi" era prezentată imaginea unei femei de culoare cu un copil. Ziarul a fost atacat puternic şi editorii au prezentat scuze pentru eroare.
Origini contestate şi necunoscute
Ca şi în cazul "gripei spaniole", este foarte probabil ca varianta Omicron să fi apărut în afara Africii de Sud.
Pe 30 noiembrie, agenţia de ştiri Associated Press anunţa că autorităţile olandeze ar fi descoperit încă din 19 noiembrie în probe locale această variantă, identificată ulterior ca fiind originară din Africa de Sud.
Şi pandemia de Ebola a fost asociată Africii şi persoanelor de culoare. Comentatorii de extremă dreapta şi politicienii au descoperit termenul de "Obola", ca o încrucişare dintre Ebola şi Barack Obama, fostul preşedinte de culoare al SUA.
OMS avertizează şi asupra utilizării denumirii de Sindrom Respirator din Orientul Mijlociu (MERS) sau de Borelioză-Lyme, care se referă la oraşul Lyme din Connecticut, unde a fost descoperit virusul.
Evitarea asocierilor
Originea incertă a virusului în varianta Omicron este acum clarificată. Cu toate acestea, cetăţenii din Africa de Sud sunt discriminaţi, există interdicţii de circulaţie şi restricţii prin carantinare.
Pentru Jerôme Viala-Gaudefroy apare următoarea problemă: "Ţările vor înceta probabil să anunţe noi variante, pentru a nu fi direct asociate cu acestea."
Viala-Gaudefroy atrage atenţia asupra urmărilor ştiinţifice atunci când o ţară este considerată a sta la originea unei mutaţii a virusului care provoacă Covid.
Platforma antirasistă "First Responder" trage un semnal de alarmă pe Twitter, arătând că legătura dintre o boală şi o naţiune poate duce la rasism şi prejudecăţi faţă de anumite persoane, precum în exemplul cu cetăţenii chinezi. Prin urmare, OMS a ales alte denumiri. Este de preferat să ne referim numai la Covid-19.
Silke Wünsch