Milioane de oameni din întreaga lume au murit din cauza Covid-19, conform datelor oficiale, dar o cercetare realizată de Ethan Rouen, George Serafeim și Botir Kobilov – toți trei specialiști de la Harvard Business School – sugerează că numărul real ar putea fi mult mai mare.
Pe măsură ce numărul deceselor cauzate de Covid-19 a crescut într-un ritm alarmant anul trecut, unii s-au temut că oficialii nu au reușit să raporteze corect toate victimele infectării cu noul coronavirus, iar numărul real de decese ar fi fost mult mai mare la nivel mondial.
În timp ce datele oficiale arată că peste 5 milioane de oameni au murit din cauza acestei boli, un nou studiu al deceselor din mai multe țări indică faptul că, de fapt, Covid-19 a ucis cu câteva sute de mii de persoane mai mult decât ceea ce au anunțat autoritățile. E vorba de morți atribuite (eronat) la alte cauze sau cauzate indirect de virus ori pandemie.
„Am fost șocați de magnitudinea acestui fenomen”
În 2020, 51 de țări au raportat, în medie, cu 3.140 de decese mai mult decât înregistrează de obicei într-un an, arată cercetarea. Cel mai probabil, Covid-19 a provocat această creștere, dar oficialii nu au atribuit aceste decese pandemiei, potrivit echipei de cercetători de la Harvard Business School.
De fapt, numărul real al deceselor în unele state, precum Ecuador și Bolivia, a fost mai mult decât triplu față de cel raportat - ceea ce înseamnă zeci de mii de decese care nu au fost atribuite pandemiei, deși poate ar fi trebuit.
„Am fost șocați de magnitudinea acestui fenomen”, spune Ethan Rouen, specialist în Contabilitate și Management la Harvard Business School, care a efectuat studiul împreună cu alți doi colegi, profesorul George Serafeim și doctorandul Botir Kobilov. „Presa a scris despre fenomen, dar nu a existat nicio cercetare reală în acest sens.”
Cifrele variază foarte mult de la o țară la alta
Nivelul posibilei subraportări variază semnificativ de la o țară la alta, a subliniat echipa de cercetare într-un articol recent publicat în Journal of Economics and Government.
Ecuador și Bolivia au avut de 2,5 ori mai multe decese pe lună decât în perioada de dinainte de pandemie, conform comparației făcute de specialiștii HBS cu cifrele din ultimii trei până la cinci ani. Acest lucru înseamnă că la fiecare 100 de decese cauzate de Covid raportate se adaugă, cel mai probabil, peste 300 de decese neatribuite, spun cercetătorii.
Printre alte țări cu o discrepanță mare se numără Peru (160%), Kârgâzstan, Spania, Mexic și Polonia (între 50 și 100%). La polul opus se află Japonia și Bulgaria.
Deși în termeni procentuali, SUA se află la mijlocul clasamentului, valoarea nominală e mult mai mare ca în alte țări – cu un maxim de 80.000 de decese în plus pe lună, comparativ cu mai puțin de 40.000 pentru următoarea țară clasată, Brazilia.
Conform acestei hărți, nivelul subraportării din România în 2020 nu era foarte ridicat, fiind mai mic decât în Franța, Spania și Polonia, dar mai mare decât în Germania și Finlanda.
Cercetătorii HBS au colectat numărul lunar raportat de decese în timpul pandemiei în fiecare dintre cele 51 de țări dintr-o varietate de surse, inclusiv rapoarte din New York Times și Eurostat.
Ei au comparat aceste date cu cifrele lunilor corespunzătoare din ultimii trei până la cinci ani. Scăderea numărului de decese oficiale Covid din numărul total pentru fiecare țară în parte i-a ajutat să evalueze indicatorul numit „exces de mortalitate”, care denotă potențiala subraportare.
De menționat este faptul că cercetarea nu a luat în calcul și raportările pe 2021. Amintim că și în România se mai încadrează la Covid-19 decese care au survenit în urmă cu câteva zile, săptămâni sau chiar luni de la data raportării.
Explicații pentru posibila subraportare
Și Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează, ţinând cont de supramortalitatea legată în mod direct şi indirect de Covid-19, că bilanţul real al pandemiei ar putea fi de două-trei ori mai mare decât cel raportat.
Dar care ar fi cauzele? De ce nu aflăm cifrele reale, în timp real? Echipa de cercetători de la Harvard a găsit unele corelații și explicații. „Au fost multe cercetări despre Covid, în ceea ce privește impactul asupra sănătății și eforturile de atenuare, dar am simțit că noi putem aduce o perspectivă unică, din postura de contabili”, spune Rouen.
Pentru a explica variația mare a subraportării, cercetătorii au observat că țările cu politici mai stricte de combatere a pandemiei ar avea rate mai mari de subraportare. „Politicile mai stricte ar putea pune presiuni publice asupra politicienilor pentru a subraporta decesele, doar pentru a arăta că măsurile lor funcționează”, spune Kobilov.
De fapt, țările cu politici mai stricte au avut, în medie, în 2020, un număr de decese în exces cu 59% mai mare față de celelalte - adică 159 de decese pentru fiecare 100 încadrate la Covid-19. „Când guvernele le cer cetățenilor să facă sacrificii”, adaugă Rouen, „politicienii sunt înclinați să exagereze efectele pozitive ale acestor sacrificii”.
Mergând pe același fir, țările cu politici mai puțin stricte au subraportat la o rată mai mică, fiind vorba de o medie de 28 la sută. „Acestea sunt locuri care pretind că prețuiesc libertatea”, arată Rouen. „Prin urmare, este responsabilitatea lor dacă se îmbolnăvesc sau nu, astfel încât politicienilor le e mai puțin teamă să fie învinuiți.”
Problemele din domeniul sănătății sunt legate de o subraportare mai mare
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că există o legătură între starea sistemului medical și posibila subraportare.
Astfel, țările cu o capacitate mai redusă de a îngriji pacienții bolnavi înainte de pandemie au avut tendința de a subraporta mai mult decesele Covid; în medie, aceste țări au avut 53% decese în exces față de perioada de dinainte de pandemie, comparativ cu o medie de 23% pentru țările cu o capacitate mai extinsă de asistență medicală.
Din nou, cercetătorii au speculat că subraportarea a fost mai gravă aici, deoarece factorii de decizie se temeau că cetățenii îi vor învinovăți, în acest caz, pentru că nu s-au pregătit în mod adecvat pentru criza de sănătate.
Deși astfel de temeri pot fi de înțeles pentru guvernele prinse nepregătite să facă față amplorii unei pandemii, ele sunt, în cele din urmă, contraproductive, cred autorii studiului. În special în primele zile ale pandemiei, țările s-au confruntat cu un grad incredibil de ridicat de incertitudine cu privire la modul cel mai bun de a lupta împotriva bolii. Acestea fiind spuse, oficialii guvernamentali ar fi trebuit să împărtășească imaginea reală a bilanțului Covid, mai degrabă decât să minimizeze numărul de vieți pierdute, spun cercetătorii.
„Am fost într-un joc uriaș de ghiciri despre cum să oprim răspândirea virusului”, spune Rouen. „Dacă cifrele nu sunt cele corecte, atunci nu putem identifica cu exactitate ce eforturi de atenuare sunt cele mai bune”, adaugă acesta.
„În vremuri de criză, liderii trebuie să dea dovadă de curaj!”
Rouen e convins că liderii au aflat până acum că furnizarea de date exacte despre decesele Covid ar putea ajuta la prevenirea mai multor victime. „În vremuri de criză, liderii trebuie să fie curajoși și să nu se teamă de critici”, subliniază Rouen.
„Oamenii trebuie să aibă încredere în aleșii lor, iar liderii nu trebuie să uite că oamenii pot ierta greșelile atâta timp cât sunt făcute în interesul real al binelui mai mare”, adaugă cercetătorul.
Subraportare sau nu, cert este că mortalitatea crește alarmant (și) în România
Numărul deceselor (din orice cauză) în România a crescut în septembrie 2021, atât față de aceeași lună din 2020, cât şi faţă de luna precedentă, dar și de luna august 2019, informează Institutul Național de Statistică.
Astfel, au fost înregistrate în septembrie cu 14% mai multe decese (din orice cauză) față de septembrie 2020 și cu 30% mai multe față de septembrie 2019.
Numărul deceselor înregistrate în septembrie 2021 a fost de 24.737 (12.921 bărbați și 11.816 femei), cu 3.949 (2.015 bărbați și 1.934 femei) mai multe decât în luna august 2021.
Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna septembrie 2021, a fost de 92, în creştere cu 5 faţă de august 2021.
De precizat este că, după ce în luna martie 2021 s-a înregistrat a treia cea mai mare creștere a numărului de decese, din luna aprilie 2021 a urmat un trend descrescător de la o lună la alta, care a continuat până în luna august 2021, urmat de o creştere semnificativă în luna septembrie 2021, când a debutat valul 4 de Covid. Rămâne să vedem raportările din octombrie şi noiembrie, când virusul a început să ucidă mult mai des.