- Aflați în fața unei catastrofe umanitare, Florin Cîțu aprobă vaccinarea cu doza a treia înainte de a fi autorizată de Agenția Europeană a Medicamentului.
- Autosuficiența celor care conduc a fost principala cauză a dezastrului, consideră un expert.
- Renunțarea la obligativitatea purtării măștii a reprezentat momentul în care vaccinarea s-a prăbușit.
- La nivelul Guvernului nu există niciun un studiu științific cu privire la pandemie sau vaccinare.
Printr-o decizie precipitată, șeful Executivului a anunțat că din data de 28 septembrie toate persoanele care au mai mult de șase luni de la vaccinarea anti-Covid își pot face a treia doză cu Pfizer sau Moderna.
Deși până în urmă cu câteva zile autoritățile medicale, dar și cele guvernamentale erau reticente față de introducerea posibilității de inoculare a unei noi doze de vaccin, în urma numărului mare de infectări și decese care s-a înregistrat în ultimele zile în România, măsura a fost luată rapid.
Agenția Europeană a Medicamentului a început analizarea datelor pentru aprobarea celei de a treia doze pentru Pfizer, dar decizia finală urmează a fi luată abia în luna octombrie.
Pentru Moderna, agenția nu a început evaluarea pentru o posibilă doză suplimentară.
Această grabă din România vine ca urmare a panicii instalate la nivelul Guvernului, din cauza celor 7.045 de noi infectări, anunțate miercuri, 22 septembrie, a unui număr foarte mare de decese, 130, și a celor 1.037 de persoane internate în secțiile de terapie intensivă.
Țara noastră se află în pragul unei catastrofe umanitare din cauza crizei din sistemul sanitar unde nu mai sunt locuri pentru bolnavii aflați în stare gravă.
În valul al treilea, la nivel național a existat un număr maxim de 1.600 de paturi la ATI. În câteva zile, numărul bolnavilor grav va fi mult peste această cifră.
Ratarea campaniei de vaccinare, doar 5,4 milioane de persoane au primit cel puțin o doză de ser din 19 milioane, și rapiditatea cu care se răspândește tulpina Delta pot provoca prăbușirea sistemului de sănătate.
“Dacă ar fi nevoie să descriu printr-un singur cuvânt cauza principală a dezastrului provocat de Guvern acesta ar fi: autosuficiența”, a declarat sociologul Gelu Duminică pentru SpotMedia.ro.
Mai jos prezentăm principalele 5 erori făcute de Guvernul Cîțu în ce privește pregătirea valului 4 de pandemie, în condițiile în care toate statele occidentale au trecut prin el, începând cu luna iunie a acestui an.
1. Cifrele bune înregistrate la vaccinare în luna mai au crescut încrederea lui Florin Cîțu că valul 4 nu va mai fi posibil
În data de 15 mai, 119.021 de persoane își făceau injecția anti-Covid. În aceeași zi, Klaus Iohannis și Florin Cîțu ridicau mai multe restricții printre care și purtatul măștii în exterior.
Eșecul vaccinării e eșecul premierului
Vladimir Ionaș, sociolog
“Îmi amintesc că la acea dată, alături de mai mulți specialiști din sistemul medical, am anunțat că dacă se va lua decizia de a se renunța la obligativitatea de purtare a măștii, campania de vaccinare se va duce în cap”, povestește sociologul Gelu Duminică.
Și nu a fost singurul. Mai mulți experți au anunțat atunci că ridicarea majorității restricțiilor va duce la încetinirea vizibilă a procesului de vaccinare.
“Cred că eșecul vaccinării e eșecul premierului”, a declarat și Vladimir Ionaș, sociolog Avangarde, pentru SpotMedia.ro.
Din acea perioadă datează și declarațiile extrem de optimiste ale premierului Cîțu care anunța “10 milioane de persoane vaccinate până la sfârșitul lunii iulie”.
“Nu știu ce-l face să dea asemenea declarații. Să ne amintim că el a venit cu un alt tip de discurs, diferit de cel al politicianului tradițional, bazat pe optimism, pe emoție, pe o abordare directă. Or, echipa de comunicare a mers pe acest optimism nejustificat în legătură cu campania de vaccinare”, a spus şi sociologul Barbu Mateescu pentru SpotMedia.ro.
2. Tendința accentuată de scădere a numărului de infectări
Această realitate înregistrată la sfârșitul primăverii a generat un val de optimism că pandemia va putea fi, în sfârșit, controlată de autorități prin campania de vaccinare.
Atât președintele Iohannis, cât și premierul Florin Cîțu s-au grăbit să-și asume succesul în ce privește trecerea peste cea mai grea parte a crizei sanitare, cum credeau ei la vremea respectivă.
...simbolic pentru Florin Cîțu e acel document cu antetul Guvernului în care se stabileau liniile de comunicare politică...
Barbu Mateescu, sociolog
“Iarna trecută, România a fost una dintre singurele țări din Europa care au avut deschis sezonul turistic și am fost prima țară care a relaxat condițiile și a avut și vaccin la liber. Din punctul meu de vedere, valul 4 nu se poate justifica atâta timp cât avem vaccin. Trebuie doar să ne vaccinăm”, declara Florin Cîțu la începutul lunii august.
Începând cu data de 25 martie 2021, când la nivelul întregii țări se înregistrau 6.651 de infectări zilnice, numărul acestora începe să scadă, ajungându-se în luna iulie la sub 50 de infectări zilnice.
“Pentru mine, simbolic pentru Florin Cîțu e acel document cu antetul Guvernului în care se stabileau liniile de comunicare politică în conflictul cu Orban. E foarte amuzant”, a spus sociologul Barbu Mateescu, analizând detașarea premierului față de așteptările cetățenilor.
Atât sociologul Vladimir Ionaș, cât și Gelu Duminică spun că nu știu ca la nivelul Guvernului României să se fi desfășurat vreun studiu științific în ce privește pandemia, realizat de specialiști din țară sau din străinătate.
Lipsa datelor a creat premisa “pentru declarații triumfaliste de genul că am învins pandemia”, spune Gelu Duminică.
3. Conflictele între instituțiile publice care se ocupă de pandemie
De la începuturile ei, epidemia a fost văzută de oamenii politici din România ca o “oportunitate” de a-și construi un profil public, nu ca obligația de a-și asuma responsabilități și de a livra soluții.
Au vrut să se împăuneze și nu au luat în calcul amploarea fenomenului
Gelu Duminică, sociolog
“Principala greșeală în această criză a fost aceea că politicienii au fost cei care au realizat comunicarea publică”, spune Gelu Duminică.
“Au vrut să se împăuneze și nu au luat în calcul amploarea fenomenului”, a adăugat el.
Pe tot parcursul pandemiei au existat confruntări între prim-ministrul Florin Cîțu și ministrul Sănătății, indiferent că a fost Vlad Voiculescu sau Ioana Mihăilă, ambii membri ai USR-PLUS.
De asemenea, președintele Klaus Iohannis și-a dorit să-și exercite controlul asupra deciziilor luate în legătură cu pandemia și asupra comunicării publice.
Aceste conflicte au provocat prăbușirea coaliției de guvernare, o politică haotică și subdimensionată a testării populației și o subraportare a deceselor de ordinul miilor de persoane.
“Să ne amintim frecvența cu care ieșea președintele și dădea declarații când erau 4.000 de cazuri, iar acum tace”, atrage atenția Gelu Duminică.
“Nu cred că dacă nu exista acest congres, toate resursele partidului s-ar fi dus către managementul pandemiei, iar pregătirea pentru valul 4 ar fi fost mai avansată. Am văzut că nici la valurile anterioare Executivul n-a excelat în ce privește pregătirile pentru pandemie”, spune Barbu Mateescu.
4. Teama de a lua decizii care să încurajeze vaccinarea
Campania de vaccinare e un eșec de proporții. România e pe penultimul loc din Uniunea Europeană în ce privește procentul din populație protejată prin vaccin, doar 27,7%.
Introducerea certificatului verde ca instrument de acces la evenimente sociale, sportive și culturale a fost decisă în urmă cu câteva zile, atunci când era prea târziu, iar numărul de cazuri explodase deja.
Certificatul verde este folosit din luna iunie de cele mai multe state membre UE și, în ciuda unor proteste, documentul a avut ca efect imediat încurajarea vaccinării.
“Încă avem 25% din populație care ar vrea să se vaccineze, dar ezită”, spune Vladimir Ionaș.
“Oamenii n-au încredere în politicieni, dar nici în medici, arată studiile pe care le facem”, a adăugat acesta.
“În România, relația dintre pacienți și medici nu e în regulă. E bazată pe necesitate, nu pe încredere. Impulsul pentru vaccinare trebuia dat de modele ale unor grupuri și segmente de populație, dar nu s-a realizat niciun studiu, așa că totul a fost la întâmplare”, acuză Vladimir Ionaș.
5. O agendă paralelă cu cea a cetățenilor
O altă mare eroare pe care a făcut-o premierul Florin Cîțu a fost intrarea într-o competiție politică pentru șefia PNL. Această confruntare internă care a împărțit partidul a provocat blocaje la nivelul Guvernului, dar și destrămarea coaliției de guvernare.
Ciocnirile dintre Cîțu și Orban, Cîțu și USR-PLUS au generat prăbușirea încrederii populației în capacitatea premierului de a controla criza provocată de pandemie.
“Chiar dacă la nivelul instituțiilor publice erau oameni care înțelegeau situația și pericolul, premierul Florin Cîțu a fost concentrat numai pe congresul PNL”, explică Vladimir Ionaș.
“Situația de acum îmi amintește de faptul că PSD, de fiecare dată când iese de la guvernare, explică prăbușirea partidului prin faptul că acesta nu a reușit să conducă țara, dar să rezolve și problemele interne în același timp”, spune Barbu Mateescu.
“Acum situația e exact inversă. PNL nu poate guverna din cauza problemelor interne, alegând să se concentreze pe acestea din urmă”, a adăugat acesta.
România a fost lovită din plin de valul patru de pandemie. Mii de elevi au trecut în online după numai o săptămână de la începerea școlilor. În Timișoara, după ce indicele a depășit cifra de 4 infectări la 1.000 de persoane, au fost introduse restricții de circulație în weekend, iar magazinele se închid la ora 18.00.
Între timp, toți ochii sunt îndreptați către congresul PNL de la care unii oameni așteaptă o clarificare a situației politice. Dar așteaptă degeaba.
Citiți și alte articole despre pandemie și vaccinare pe SpotMedia.ro:
