Expert Forum a analizat ordinul de ministru prin care sunt stabilite normele pe baza cărora sunt dați banii prin Programul Anghel Saligny.
Specialiștii spun că, deși au fost incluse câteva măsuri care contribuie la transparență și control, în rest, algoritmul de alocare a banilor ridică mai multe semne de întrebare decât PNDL-urile lui Liviu Dragnea.
”Deși am solicitat Avocatului Poporului să conteste la CCR constituționalitatea actului normativ, ni s-a comunicat doar că proiectul se află în procedura de dezbatere parlamentară, instituția refuzând să își exercite rolul de unic contestatar al ordonanțelor de urgență. Confruntați cu pasivitatea, probabil motivată politic, a Ombudsmanului, care a abdicat de la sarcina de a reprezenta societatea în faţa autorităților, nu ne rămâne decât să analizăm ce se întâmplă mai departe cu banii noştri publici”, arată cei de la EFOR.
Criteriile de prioritizare a proiectelor
Experții arată că, în loc să repare criteriile neclare de la PNDL, Saligny le adâncește și mai tare.
”Nu se introduce vreun algoritm pentru calcularea ponderii unor criterii, ci pur și simplu se aplică 'cel puțin unul din următoarele criterii de prioritizare'!, întâi pe județ, apoi pentru proiecte. Acestea sunt: date demografice, capacitatea financiară a UAT, ponderea numărului de proiecte în derulare finanțate prin PNDL și indicatori statistici INS, la care se mai adaugă criterii precum populația deservită de obiective sau contribuția proiectului la atingerea obiectivelor generale ale Programului, pentru faza a doua de prioritizare.
HG 624/2015, aprobată la aproape 2 ani de la intrarea în vigoare a OUG 28/2013 care reglementa PNDL, includea o formulare similară. Utilizarea unui singur criteriu nu este în niciun caz o soluție care să reducă gradul de subiectivism și clientelism din implementarea unui astfel de proiect. Nu este clar, de exemplu, cum se poate face o alegere obiectivă, dacă într-un caz se aplică numărul populației, iar într-un alt caz numărul de proiecte finanțate din PNDL. Criteriul de alocare ar trebui să fie un algoritm, care să ia în calcul toate aceste criterii, nu doar unul izolat”, arată EFOR.
Pentru a asigura coeziunea, există o alocare asigurată pentru toate UAT-urile din țară. De exemplu, o comună are puși deoparte 4 milioane de lei, un oraș 7 milioane de lei, iar un sector 35 de milioane.
”Tindem să credem că este mai degrabă un mecanism politic clientelar de a mulțumi pe toată lumea și nu un mijloc de a asigura egalitatea de șanse. Faptul că rezervăm anumite sume pentru fiecare UAT, fără condiții clare de accesare a fondurilor, poate intra și în conflict cu ideea de prioritizare și competiție”, se mai arată în analiză.
Documentul precizează că proiectele se aprobă prin ordin de ministru și este publicată lista lor, însă nu și o justificare pentru prioritizarea lor.
Mai mult, pentru a depune proiectul, beneficiarilor li se cere doar să completeze o cerere și să depună devizul general estimativ, iar restul documentelor sunt cerute abia după aprobare.
Proiectul ignoră total și să detalieze informațiile care se vor pune în secțiunea publică a platformei investitii.mdlpa.ro.
”Normele ar trebui să detalieze datele care sunt publicate și formatul acestora. Solicităm ca bazele de date să fie dezvoltate astfel încât să permită exportul în formate precum .csv sau .xls și să respecte principiile open data.
Ordinul ar trebui să specifice frecvența cu care se publică aceste date în secțiunea destinată publicului – datele ar trebui publicate cât mai frecvent și cât mai aproape de momentul declarării”, cer cei de la EFOR.
Experții spun că e un lucru bun că va fi înființată o structură specială care să se ocupe de acest program, dar că fără finanțare și personal nu va putea face controalele necesare pentru ca problemele din PNDL-uri să nu se repete.
”Notăm ca pozitivă dezvoltarea unei noi structuri care să se ocupe de programul Saligny, fiind și una dintre recomandările mai vechi ale EFOR. Cu toate acestea, rolul și capacitatea sa ar putea fi detaliate în continuare, pentru a ne asigura că își poate exercita atribuțiile corespunzător. Fără capacitate financiară și fără asigurarea personalului care să se ocupe de monitorizarea programului există riscul continuării practicilor de la PNDL.
Ne interesează, de exemplu, dacă se vor controla toate proiectele sau doar un eșantion și cum vor verifica angajații ministerului dacă datele din declarații corespund cu realitatea. Nu în ultimul rând, noua structură ar trebui să-și asume un rol solid de a publica analize pornind de la datele existente și de a oferi asistență beneficiarilor pentru dezvoltarea capacității de implementare”, conchide analiza EFOR.
Citește mai multe despre Programul Anghel Saligny, mărul discordiei care a aruncat coaliția în aer:
