Elevii din România au încheiat cele 162 de zile de cursuri din acest an școlar, cel mai scurt din UE.
Dacă ritmul actual de mers la școală se păstrează, elevii intrați acum în clasa I vor pierde un întreg an școlar până la intrarea la liceu, comparativ cu copiii din Germania, de exemplu, unde în învățământul primar și gimnazial s-au făcut câte 188 de zile de cursuri.
Pentru remedierea situației, în Parlament a fost depus un proiect de lege ce propune un minim de zile de școală pentru fiecare ciclu din învățământul preuniversitar, începând cu 175 de zile pentru învățământul primar.
Inițiativa este însă respinsă nu numai de sindicatele din Educație, ci și de majoritatea asociațiilor de părinți din urban, astfel încât parlamentarii evită pronunțarea pe subiect.
Cele mai lungi vacanțe, cea mai puțină școală. An de an tot mai rău
Anul școlar în curs, cu doar 167 de zile de școală, plasează România pe ultimul loc în UE, alături de Malta, conform raportului “The organisation of school time in Europe”, realizat de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice) și prezentat în februarie.
În realitate, au fost doar 162 de zile, întrucât un ordin de ministru din luna martie a redus săptămânile de cursuri, de la 34 la 33 de săptămâni.
Chiar și exceptând anul acesta, parcurs în condiții de pandemie, analiza ultimilor ani indică în mod clar o tendință constantă de extindere a perioadelor de vacanță și zile libere.
Cel mai lung an școlar a fost cel din 2012 – 2013, care s-a întins oficial pe 183 de zile, însă “liberele” legale și alte situații au împins școala efectivă la 178 de zile.
Proiect pentru începerea școlii la 1 septembrie și cel puțin 175 de zile de școală pe an
Graficul evoluției numărului zilelor dintr-un an școlar a fost realizat de Ștefan Pălărie (USR PLUS), inițiator al unui proiect, ce propune o creștere a numărului minim de săptămâni de pe parcursul unui an școlar, pentru a stopa trendul ultimilor ani.
Impunerea unei legi de acest fel ar oferi predictibilitate și ar putea duce la creșterea performanțelor elevilor români, a explicat senatorul.
Ștefan Pălărie a explicat pentru CursDeGuvernare.ro că proiectul nu va fi supus votului, ci va trece tacit de Camera Deputaților.
Vezi care sunt principalele prevederi ale proiectului pe CursDeGuvernare.ro
