În următorii 20 de ani efectele fizice ale schimbărilor climatice vor fi tot mai vizibile și ne vor afecta bunăstarea în mod direct. Țările cu economii emergente vor fi cele mai puternic afectate.
Dezbaterile interstatale cu privire la modalități de a ajunge la emisii 0 vor fi din ce în ce mai aprige ce ar putea duce la instabilitate la nivel global. În acest context ne putem aștepta la potențiale conflicte armate pentru resurse naturale precum apa.
În Martie 2021, Consiliul Național de Inteligență American a publicat un document important numit “Global Trends 2040”. Acesta este actualizat la fiecare 4 ani și servește ca și ghid pentru politicienii americani dar și publicul general.
În mare, acesta este o compilație de scenarii pe termen mediu-lung cu privire la geopolitică, factori socio-economici, posibilitatea izbucnirii a noi conflicte între marile puteri ale lumii, trenduri demografice, impactul evoluției tehnologice, viitoare provocări legate de sănătate la nivel global.
5 Scenarii cu impact global
Raportul prezintă 5 scenarii, fiecare modelat în parte de potențiale efecte ale schimbărilor climatice:
Scenariul 1: Renașterea democrațiilor
Acesta reprezintă cel mai optimist scenariu unde inovații științifice ameliorează substanțial efectele schimbărilor climatice sub o cooperare solidă între Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie.
Încrederea în instituțiile statelor crește, parțial datorită efectelor unor politici precum Green New Deal. În același timp, state cu regimuri autoritare precum Rusia și China devin din ce în ce mai imprevizibile datorită lipsei de creștere economică și presiuni din partea propriilor populații.
Scenariul 2: O lume fără direcție
Acesta este un scenariu unde cooperarea internațională este limitată, legile internaționale sunt ignorate. Lipsa de cooperare la nivel global pentru ameliorarea efectelor schimbărilor climatice duc la peticiri legislative la nivel local a căror efecte sunt minore sau inexistente.
China termină proiecte de infrastructură mamut precum Shanghai sea wall menite să protejeze cele mai importante centre urbane ale sale.
Scenariul 3: Un scenariu neutru fără schimbări majore
Acest scenariu are în vedere relația tumultoasă dintre SUA și China unde relațiile economice sunt restabilite iar interdependența economică au scăzut șansele de război deschis între primele 2 puteri economice ale lumii. Însă problemele climatice pe termen lung rămân nerezolvate și amânate.
Scenariul 4: O lume izolată cu țări/ continente separate
Este un scenariu mai puțin optimist unde cooperarea internațională, inclusiv pe partea climatică, este foarte fragilă. Eforturile comune împotriva schimbărilor climatice, crizelor de sănătate publice și sărăciei în general eșuează, ce duce la o situație unde țările iau măsuri individuale cu eficientă scăzută.
Scenariul 5. Tragedie si mobilizare
Aceasta este cea mai gravă situație unde schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială pentru largi segmente ale populației. Este un scenariu unde alianțe surprinzătoare au loc, în principal între Uniunea Europeană și China. Țări care încă vor depinde de combustibili fosili vor fi reticente în a se alătură eforturilor globale.
Schimbările climatice, vulnerabilitatea principală
O parte foarte importantă a raportului este axată pe subiectul schimbărilor climatice. Aceasta atrage atenția asupra faptului că ultimii 10 ani au întrecut recorduri cu privire la temperaturi maxime iar fiecare deceniu după 1960 a fost în medie mai cald decât cel anterior.
Efectele schimbărilor climatice vor fi din ce în ce mai vizibile în următoarele 2 decenii. Aceste efecte vor varia în intensitate iar țările cu economii emergente vor suferi mai mult din cauza incapacității de a se adapta schimbărilor climatice în urma factorilor economici și geografici.
Modelul economic curent nu oferă soluții sustenabile pentru țările în curs de dezvoltare care le-ar permite să-și crească reziliența în fața schimbărilor climatice concomitent cu un avans economic vizibil.
Practic guvernele acestor state sunt puse în fața dilemei de a alege între dezvoltare economică și mediu înconjurător. Deși pare o decizie relativ simplă, având în vedere impactul pe termen lung al schimbărilor climatice, necesitățile socio-economice curente sunt mult mai resimțite și vizibile la nivel de societate.
Cine contribuie la degradarea mediului?
Raportul, de asemenea, analizează o serie de factori care contribuie la degradarea mediului înconjurător. Printre aceștia se numără:
● Creșterea populației la nivel global (în 2050 conform unui raport al Națiunilor Unite va fi aproximativ 9.7 miliarde). În sine, creșterea populației nu e o problemă, creșterea consumului asociată creșterii populației este o adevărată provocare. La momentul actual deja am depășit planetary boundary, consumând anual mai multe resurse decât planeta poate genera, odată cu creșterea populației și menținerea modelului actual de consum, această dinamică se va accentua progresiv.
● Urbanizarea excesivă și slab planificată, un exemplu recent fiind cel al Istanbulului, oraș ce se confruntă cu probleme în a aproviziona apă.
● Degradarea solurilor cauzată în parte de metode nesustenabile în agricultură și defrișări excesive.
Abuzarea și managementul defectuos a resurselor de apă ce pot duce la tensiuni geopolitice legate de control asupra resurselor, un exemplu notabil fiind Grand Ethiopian Renaissance Dam, unul din cele mai largi proiecte de infrastructură din istoria recentă a Africii care deja a dus la tensiuni între Etiopia și Egipt cu privire la alocarea resurselor de apă pentru baraj.
Suntem slab pregătiți pentru potențialele impacturi
Raportul combină efectele schimbărilor climatice cu cele ale degradării mediului și poluării atrăgând atenția asupra securității habitatelor umane. În 2018, 36% din orașele lumii erau deja amenințate de secete sau inundații severe.
Un raport publicat de CDP atrage atenția la faptul că la nivel global 1 din 4 orașe nu au un buget dedicat acțiunilor de prevenire sau atenuare a efectelor schimbărilor climatice. Și mai grav este că 43% nu au planificări de adaptare pentru a asigura siguranța cetățenilor și a infrastructurii critice. Fenomene din ce în ce mai extreme vor face dificilă recuperarea societăților mai ales între cicluri cu fenomene extreme.
Insecuritatea legată de resursele de hrană și apă
Un sector puternic afectat de efectele schimbărilor climatice va fi agricultura. Țările care depind de agricultură pluvială precum cele din Africa Subsahariană, America Centrală, zona Anzilor, Asia de Sud și Australia vor fi foarte vulnerabile. Paradoxal însă unele țări precum Canada, Rusia, sau cele din Scandinavia vor beneficia datorită latitudinii și verilor mai calde propice recoltelor.
Un alt segment foarte fragil ar putea fi cel al pescuitului industrial. Pescarii vor fi forțați să parcurgă distanțe mai lungi dând posibilitatea la dispute teritoriale între state asupra apelor de pescuit.
Efectele schimbărilor climatice asupra sănătății globale
Scăderea calității aerului, apei și hranei sunt consecințe evidente ale schimbărilor climatice. De asemenea acestea vor afecta și extinde aria geografică a unor boli care s-ar extinde dincolo de arealul obișnuit. West Nile, Malaria, Febra Dengue ar putea deveni boli din ce în ce mai comune în Europa și America de Nord.
Tehnologii și politici ca și soluții
Tranziția energetică. Deși combustibilii fosili încă vor fi utilizați la nivel global, sursele regenerabile vor avea un ritm de creștere semnificativ. Costurile panourilor fotovoltaice și a turbinelor eoliene vor scădea și deveni cu mult mai rentabile decât centralele pe cărbuni și gaz. China va deveni cel mai mare exportator dacă lanțurile de producție nu sunt readuse și reintegrate în economiile Uniunii Europene și Statelor Unite printr-un Green New Deal.
Stocarea energiei în baterii din ce în ce mai performanțe va fi esențială. Este posibil ca odată cu îmbunătățirea metodelor de stocare ale energiei electrice să ducă la crearea de rețele decentralizate și autonome de energie.
Hidrogen verde obținut prin electroliza are potențialul de a juca un rol mai important în stocarea energiei solare și eoliene în exces și a decarbonizarii industriilor și transportului greu
Reactoarele nucleare modulare (SMRs) sunt o altă soluție sugerată de raport, la doar o treime din mărimea reactoarelor tradiționale acestea sunt considerate mai sigure. Acestea ar permite țărilor cu economii emergente să își extindă rețelele electrice fără a crește emisiile și ar putea servi ca și back-up pentru resurse regenerabile.
Creșterea eforturilor de a înlătura dioxidul de carbon este considerată vitală pentru a limita creșterea temperaturilor globale la peste 1.5 grade celsius. CDR (Carbon Dioxide Removal) trebuie susținut de BECCS (Bioenergy with carbon capture and storage). Este posibil ca state să introducă din ce în ce mai multe taxe pe carbon similare cu cele din Suedia și/sau stimulente financiare companiilor ce reduc în mod activ emisiile de CO2.
Acest raport reprezintă un punct de vedere al unei instituții guvernamentale și poate servi ca o fereastră în viitorul mediu spre îndepărtat. Acesta prezintă numeroase scenarii ce depind de multe variabile. În mod cert schimbările climatice reprezintă un punct focal cu o deosebită importantă. Un punct comun al scenariilor este necesitatea de a acționa, dezvolta planuri de reziliența și adaptare. Competiția, cooperarea, inovarea tehnologică la nivel global vor fi factori ce vor modela traiectoria planetei până în 2040/2050, factori esențiali pentru ca Tratatul Climatic de la Paris să funcționeze.
Articol preluat de pe Infoclima.ro
Articolul este scris de Vlad Radu Zamfira (Master of Arts Archaeology & History, Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland), Contributor Info Clima. Subiecte: politici in USA & EU referitoare la climate change si impactul acestora. Analiza asupra Green New Deal in USA si Europa. Politici sustenabile in Scotia legate de industria berii, whiskiului si producerea de energie regenerabila. Arheologie costala și impactul schimbarilor climatice asupra comunităților costale.