De peste un an, pandemia ne dictează ritmul vieţii. O stare de urgenţă ale cărei urmări se reflectă brutal în sănătatea psihică a populaţiei. O casă de asigurări de sănătate din Germania a evaluat datele asiguraţilor.
Distanţare socială, interdicţii privind întâlnirile, măsuri de igienă, lockdown, şcoli şi grădiniţe închise, şomaj tehnic – pentru majoritatea oamenilor viaţa s-a schimbat brusc după martie 2020.
Urmările sunt vizibile mai ales la nivelul sănătăţii psihice. "Nevoia de psihoterapie a crescut eclatant în ultimul an, solicitările fiind cu 40 de procente peste nivelul obişnuit", spune Jens Baas, şeful Consiliului de Administraţie al casei de asigurări Techniker-Krankenkasse (TK).
11 milioane de persoane din Germania sunt asigurate la TK, dintre care aproape 5,5 milioane au un loc de muncă.
Anual, această casă de asigurări de sănătate prezintă un raport pe baza evaluării concediilor medicale şi a reţetelor eliberate de medici.
În ediţia de anul acesta au fost luate în considerare şi sondajele realizate de Institutul demoscopic Forsa, precum şi un studiu realizat de Universitatea Tehnică din Chemnitz referitor la sănătatea psiho-socială.
Acumulatoarele sunt goale
Concluzia este că cel de-al doilea lockdown, care a început în luna noiembrie în Germania, a afectat mental mult mai puternic populaţia, comparativ cu primele restricţii din primăvara anului 2020.
În sondajul din martie 2021, 42% dintre persoane au recunoscut că se simt puternic sau foarte puternic afectate de coronavirus. În luna mai a anului trecut, procentul acestora era de doar 35 la sută.
Bertolt Meyer, profesor pentru Psihologia Muncii, a Organizării şi a Economiei în cadrul Universităţii Tehnice Chemnitz, explică nivelul crescut al gradului de epuizare din martie 2021 prin lipsa unei relaxări eficiente.
"Acumulatoarele psihice nu au mai putut fi încărcate între lunile iunie şi noiembrie 2020." Întâlnirile cu prietenii, evenimentele culturale şi sportive sau călătoriile au lipsit, ele fiind necesare pentru reîncărcarea bateriilor. "Acest dezechilibru pe termen lung atrage epuizare sau, în cazuri mai grave, chiar burnout."
Singurătatea doare
Nivelul epuizării a devenit "îngrijorător", în vârful celui de-al doilea şi chiar de al treilea val al pandemiei, subliniază Meyer.
Printre principalii factori de stres, identificaţi de participanţii la sondaje, se numără interzicerea întâlnirilor cu familia şi prietenii, după cum au declarat 89 la sută dintre repondenţi. Singurătatea este extrem de apăsătoare pentru oameni.
70 de procente dintre cei intervievaţi au recunoscut în acest an că au cel puţin o persoană cunoscută care are sau a avut coronavirus. Comparativ, în luna mai a anului trecut, numai 23 la sută declarau ceva similar.
Proporţional a evoluat şi teama faţă de faptul că rudele sau copiii s-ar putea îmbolnăvi de COVID-19. Grija faţă de cei dragi depăşeşte cu mult teama de propria îmbolnăvire.
Dubla povară prin telemuncă şi şcoală online
Familiile cu copii au cunoscut o presiune sporită, mai ales prin închiderea şcolilor şi a grădiniţelor, 59 la sută recunoscând acest lucru, în timp ce jumătate din persoanele care lucrează au admis că au avut parte de mai mult stres la locul de muncă.
Teama faţă de urmările economice este admisă de 44 la sută dintre repondenţi. Doar 11 procente dintre persoanele active s-au temut că şi-ar putea pierde serviciul, în timp ce restul de 89 la sută nu şi-au făcut astfel de griji.
În mod deosebit, stresul a fost sesizabil în perioada lockdown-ului, atunci când şcolile sau gradiniţele au fost închise luni întregi, iar unul dintre părinţi a fost nevoit să lucreze de acasă.
"Homeoffice în condiţii de pandemie, cu copii, care au nevoie de preocupări sau sunt nemulţumiţi, nu este comparabil cu telemunca în vremuri normale, atunci când copiii sunt la şcoală sau la grădiniţă", accentuează şeful TK, Jens Baas.
Povara suplimentară de a se ocupa de copii în paralel cu serviciul a apăsat mai mult pe umerii femeilor.
"Din datele de care dispunem constatăm că, în pandemie, s-a revenit la tradiţionala împărţire a rolurilor", analizează psihologul specializat în muncă Bertolt Meyer.
Cearta şi nervii consumă energie
Studiul arată că mulţi oameni se simt stresaţi în context pandemic şi de înăsprirea divergenţelor sociale, dar şi de campaniile mediatice.
Mai ales ciocnirile cu cei care resping existenţa coronavirusului şi măsurile restrictive în cercul de cunoscuţi, în familie sau în parteneriate, au fost mai intens resimţite în această perioadă.
Cel mai puţin au suferit locuitorii din Hessa, Rheinland-Pfalz şi Saarland, cu 32 de procente, urmaţi de cei din Berlin/Brandenburg (33 de procente) şi Bavaria (37 de procente).
Mai puţine concedii medicale în 2020
Nu se constată o înrăutăţire a stării generale de sănătate a germanilor, reportată prin concediile medicale din această perioadă.
Comparativ cu anul 2019, când 4,22 la sută din populaţia activă a beneficiat de concediu medical, în anul 2020 doar 4,14 la sută din personalul activ a lipsit de la serviciu din motive medicale.
Valul de gripă nu a existat
Lipsa bolilor infecţioase este justificată de faptul că: "În anul pandemiei 2020 au fost prescrise cele mai puţine antibiotice din ultimele două decenii", spune expertul în probleme de sănătate Grobe.
"Regulile de distanţare şi igienă au contribuit în mod evident la reducerea altor tipuri de boli infecţioase."
COVID-19 a afectat în primul rând personalul din grupurile profesionale cu multe contacte sociale. În topul îmbolnăvirilor în anul 2020 s-au aflat salariaţii din sectorul medicalşi din cel educaţional.
Comparativ cu avocaţii sau experţii în software sau chiar cu agricultorii, medicii, asistentele, educatorii şi profesorii sunt supuşi unui risc de şase ori mai mare de a se îmbolnăvi de COVID-19.
Sabine Kinkartz
Alte informații relevante pe subiect: